O victorie temporară pentru Facebook
Plângerea anti-monopol depusă de Comisia Federală pentru Comerț din SUA (Federal Trade Commission) împotriva Facebook a fost respinsă de un judecător federal, decizie ce a propulsat Facebook la o valoare de piață de 1 trilion de dolari. Așa cum rezultă din motivarea deciziei, capetele de acuzare nu sunt temeinic fundamentate. Piața serviciilor de interacțiune socială online (Personal Social Networking Sites) este una neobișnuită, argumentează judecătorul J. E. Boasberg, iar autoritățile statului nu au putut furniza, deocamdată, un sistem coerent de măsurare a cotei de piață deținută de Facebook. Unitățile tradiționale de măsură, cum ar fi venitul sau numărul de unități vândute, nu sunt adecvate în context. Prin urmare, acuzațiile de monopol rămân „speculative”. Mai mult decât atât, nu există consens privind caracteristicile exacte ale pieței pe care operează compania; în funcție de definiția propusă, mediul concurențial al companiei Facebook este mai dens sau mai rarefiat.
Decizia dovedește că procesele antitrust îndreptate împotriva dinamicului și netradiționalului sector tehnologic nu se pot sprijini pe un cadru legislativ acoperitor. Legile anti-monopol americane vizează modul în care o companie acționează, nu modul în care aceasta este percepută. Comisia Federală pentru Comerț nu a reușit să demonstreze convingător că Facebook, prin acțiunile sale, a restricționat concurența. Cu toate acestea, cazul nu este pierdut, deoarece reprezentanții FTC au la dispoziție 30 de zile pentru a face o nouă plângere, aducând mai multe dovezi.
Citește mai mult:
gandul.ro – Democrație sau friendocrație
us.macmillan.com – BREAK ‘EM UP. Recovering Our Freedom from Big Ag, Big Tech, and Big Money
Date statistice medicale scoase din context și eronat interpretate
Recent, în spațiul online românesc, au circulat mai multe articole care susțin că „datele unui raport oficial al Guvernului Marii Britanii” ar arăta că „vaccinații mor de variantele Covid în număr mult mai mare față de persoanele nevaccinate”, încât rata mortalității cu varianta Delta ar fi „de șase ori” sau de „opt ori mai mare la persoanele complet vaccinate”. Datele statistice din aceste articole sunt preluate dintr-un raport al Public Health England, Institutul de Sănătate Publică din Anglia, însă, potrivit experților medicali, informațiile sunt scoase din context și prezentate într-un mod înșelător.
Cu toate armele împotriva dezinformării
Deoarece nu acordă suficientă atenție informațiilor pe care le întâlnesc în mediul online, mulți oameni sunt victime sigure în fața dezinformării. O soluție de limitare a acestei probleme este ca utilizatorii să primească un reminder (de exemplu, un mesaj de tip pop-up), care să îi îndemne să evalueze acuratețea unei informații înainte de a reacționa la aceasta (prin like, share, comment, tweet).
Pentru a testa eficacitatea acestei soluții, a fost realizat un studiu experimental. Participanții au fost expuși, în prima etapă, unor titluri de știri, unele adevărate, altele false, prezentate sub formă de postări social media. Sarcina participanților a fost de a evalua acuratețea titlurilor și de a decide dacă vor distribui postările. În etapa a doua, o parte dintre respondenți a primit și un îndemn explicit de a verifica acuratețea informațiilor, apoi a reluat activitatea de evaluare a titlurilor respective. Rezultatele au arătat că cei expuși stimulului de a verifica acuratețea știrilor au manifestat o disponibilitate mai mare de a distribui titlurile care trimiteau la informații veridice, spre deosebire de cei din grupul de control, care nu au fost expuși respectivului stimul. Deși semnificative, efectele unei astfel de intervenții sunt relativ mici. Drept urmare, cercetătorii recomandă ca lupta împotriva dezinformării din mediul online să fie realizată cu un arsenal de instrumente, precum pre-bunking, de-bunking, fact-checking sau folosirea algoritmilor pentru a elimina conținutul înșelător de pe primele poziții ale motoarelor de căutare.
Citește mai mult:
psychologicalscience.org – A ‘Nudge’ May Not Be Enough to Counter Fake News Online
misinforeview.hks.harvard.edu – Self-regulation 2:0? A critical reflection of the European fight against disinformation
Efectele fake news asupra comportamentului uman
Analize recente fac trimitere la influența negativă a știrilor false asupra comportamentului uman. În contextul pandemiei de COVID-19, unii specialiști susțin că știrile false ar afecta disponibilitatea oamenilor de a purta mască, de a se vaccina sau de a respecta măsurile impuse de autorități. În acest context, doi cercetători irlandezi au investigat efectul expunerii la știri false despre COVID-19 asupra intenției oamenilor de a adopta un anumit comportament. Mai exact, participanții la studiu au fost expuși la patru știri reale despre pandemie și la două știri false, selectate dintre patru variante posibile: „consumul de cafea protejează împotriva coronavirusului”; „consumul de ardei iute reduce simptomele asociate COVID-19”; „companiile farmaceutice ascund efectele secundare ale unui vaccin aflat în curs de dezvoltare”; „aplicația de urmărire a contacților ce urmează să fie lansată de Serviciul de Sănătate Publică al Irlandei este dezvoltată de persoane care au legături cu Cambridge Analytica”. Ulterior expunerii, participanților li s-a solicitat să indice probabilitatea ca ei să acționeze în funcție de informațiile false la care au fost expuși (de exemplu, cât de probabil ar fi să consume mai multă cafea sau să descarce aplicația de urmărire a contacților). Rezultatele studiului confirmă influența asupra comportamentului oamenilor (de exemplu, cei expuși la narațiunea falsă despre aplicația de urmărire a contacților au raportat o reducere de 5% a disponibilității de a descărca aplicația). Deși influența negativă a știrilor false nu s-a dovedit a fi majoră, cercetătorii atrag atenția asupra faptului că, în lumea reală, astfel de efecte relativ mici sunt semnificative și demne de luat în calcul.
Citește mai mult:
psypost.org – Five minutes of exposure to fake news can unconsciously alter a person’s behavior, study finds
wellesley.edu – Fake News, Real Consequences
Pregătirea pentru tehnologia de mâine
Pentru a nu rămâne în urmă din punct de vedere tehnologic, Regatul Unit investește 210 milioane de lire sterline (245.055.300 euro) într-un nou Centru pentru Inovație Digitală (HNCDI). Plasat în zona orașului Liverpool – unde se află și supercomputerul Hartree – centrul va fi dezvoltat împreună cu compania IBM. Pe lângă crearea unor locuri de muncă, acesta are ca scop dezvoltarea expertizei în domeniul calculatoarelor cuantice și al inteligenței artificiale, expertiză de care vor beneficia atât sectorul privat, cât și cel public. Posibile aplicații ale tehnologiilor dezvoltate vizează optimizarea lanțurilor logistice, gestionarea traficului, distribuția energiei electrice și producția de automobile.
Citește mai mult:
forbes.com – The Emerging Paths Of Quantum Computing
Techcelerator lansează raportul 100 AI Startups
Techcelerator, susținut de Google For Startups, a lansat raportul 100 AI Startups, care prezintă cele mai vizibile startup-uri românești bazate pe AI sau pe o componentă de tehnologie în core business. Soluțiile pe care se bazează verticalele de fintech, health tech și enterprise tech promit să transforme industrii importante și au potențial mare de scalare, motiv pentru care sunt și cel mai bine reprezentate în 100 AI Startups. Totodată, încep și înscrierile pentru ediția a doua a Advancing AI, program dedicat startup-urilor regionale, care au produse aflate în faza de MVP (Minimum Viable Product), bazate pe AI/ML. Companiile vizate sunt cele care utilizează tehnologii ca: Artificial Intelligence, Machine Learning, Deep Learning, Big Data, Advanced Analytics și care au un potențial de extindere rapidă pe piața internațională. Startup-urile înscrise și selectate vor avea acces la resursele Google, la un program personalizat de învățare și vor primi de la partenerii Techcelerator beneficii cu o valoare de peste 150.000 EUR.
Citește mai mult:
start-up.ro – 100 de startup-uri românești care folosesc AI. Înscrieri la Advancing AI #2
Organizațiile guvernamentale germane, obligate să închidă paginile de Facebook
Comisarul german pentru protecția datelor, Ulrich Kelber, a cerut tuturor organizațiilor guvernamentale să își închidă paginile de Facebook până la sfârșitul acestui an. Autoritățile precizează că gigantul tehnologic nu respectă reglementările germane și principiile GDPR privind confidențialitatea datelor. După doi ani de negocieri, comisarul german consideră că Facebook nu a reușit să-și schimbe practicile privind transferul datelor din UE către SUA și nu oferă suficiente informații cu privire la modul în care sunt procesate datele utilizatorilor. Decizia de a suspenda toate conturile agențiilor și organizațiilor guvernamentale va intra în vigoare în ianuarie 2022. Ulrich Kelber a spus că va analiza și alte platforme, printre care Instagram, TikTok și Clubhouse și a recomandat autorităților să elimine conturile și de pe aceste platforme, din cauza unor probleme similare privind confidențialitatea datelor.
Citește mai mult:
techcrunch.com – German government bodies urged to remove their Facebook Pages before next year
reuters.com – German privacy tsar tells ministries to shut Facebook pages
Problematica reîntoarcerii la birou
Viitorul muncii exclusiv de la birou pare incert, iar munca de tip hibrid începe să câștige teren. Părerile sunt însă împărțite: o parte dintre companii se așteaptă ca toți angajații să revină la birou, pe când altele elimină complet această variantă. Cele mai multe companii preferă calea de mijloc. În timp ce companiile de pe Wall Street susțin cu tărie reîntoarcerea la birou, cele din Europa preferă un program mai flexibil de muncă. Conform unui sondaj american, 87% dintre respondenții care au lucrat de acasă în timpul pandemiei doresc să poată continua acest lucru, iar în Europa, conform unui sondaj realizat pe 10.000 de respondenți, 79% dintre aceștia spun că vor susține legislația care interzice angajatorilor să forțeze oamenii să lucreze de la birou. Schimbări majore în ceea ce privește sistemul de lucru hibrid au loc și în cazul sectorului public: Autoritatea fiscală britanică oferă angajaților dreptul de a lucra de acasă două zile pe săptămână, iar Irlanda dorește ca 20% din cei 300.000 de funcționari publici să lucreze de la distanță.
Citește mai mult:
economist.com – Office re-entry is proving trickier than last year’s abrupt exit
Un nou #AcordDeLaParis_împotriva_dezinformării
Organizația civică globală Avaaz face apel pentru semnarea unui Acord de la Paris centrat nu pe lupta împotriva schimbărilor climatice, ci pe combaterea dezinformării. „Este UE pe punctul de a încheia un Acord de la Paris împotriva dezinformării? Noi așa sperăm!”, punctează organizația într-un mesaj pe Twitter din 24 iunie.
