În Tabloul de bord al inovării europene 2021, România este inclusă în categoria inovatorilor emergenți, cea mai puțin performantă grupă dintre cele patru propuse în raportul Comisiei Europene; celelalte grupe sunt liderii în inovare, inovatorii puternici și inovatorii moderați. România ocupă ultima poziție din întregul clasament, înregistrând progrese modeste în domeniu (sub 70% din media europeană), alături de Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Polonia și Slovacia. Se observă o falie geografică evidentă între statele din Europa Centrală și de Est, puțin performante în domeniul inovării, și liderii din prima jumătate a clasamentului, care provin aproape fără excepție din nordul și vestul Europei (Suedia – liderul detașat, urmată, în ordine, de Finlanda, Danemarca, Belgia, Olanda, Germania, Luxemburg, Austria, Estonia, Franța și Irlanda). Capacitatea scăzută de a performa în inovare este una dintre barierele în domeniul dezvoltării care contribuie la „rămânerea în urmă” a Europei Centrale și de Est, intim legată de subfinanțarea cronică a cercetării și dezvoltării (în medie 1.3% din PIB, față de media europeană de 2,2% din PIB).
Mai mult decât atât, Uniunea Europeană suferă ea însăși în clasamentul global al dezvoltării, fiind întrecută, conform datelor din Tabelul de bord al inovării, de SUA, dar și de state foarte dinamice în domeniu, precum Coreea de Sud, Canada, Australia și Japonia. Chiar dacă performanța Europei în domeniul inovării continuă să se îmbunătățească, crescând cu 12,5 % față de 2014, se pune problema dacă, pe termen lung, poate face față competitorilor cu o rată de creștere superioară: China – 27.9%, Coreea de Sud – 26.7%, Japonia – 19.0% și SUA – 16.0%. China și SUA mai au un avantaj semnificativ, o impresionantă mobilizare de investiții private în activitățile de cercetare și dezvoltare, realizate în special de către giganții tehnologici.
Capacitatea ridicată de a inova este esențială atât pentru organizații, cât și pentru state. Inovația este cea care propulsează creșterea, asigură menținerea relevanței într-o lume din ce în ce mai competitivă și face diferența între două grupuri de state: liderii schimbării și statele neperformante în domeniu.
Citește mai mult:
edituracomunicare.ro – Paul Dobrescu – Dragonii dezvoltării. Revine istoria pe supercontinentul euroasiatic?