Adeseori se întâmplă ca oamenii să își schimbe opiniile sau comportamentele pentru a fi în consonanţă cu cele ale grupurilor de care aparțin. Această tendință de a ne conforma grupului se produce, în mod natural, din mai multe motive: fie ne dorim să fim plăcuți și acceptați de către grup, fie credem că grupul este, în general, mai bine informat și are întotdeauna dreptate. Unele dintre cele mai cunoscute experimente care analizează conformismul de grup sunt cele realizate de Solomon Ash, care au arătat că 75% dintre participanți s-au conformat opiniei grupului, deşi inițial avuseseră o altă opinie și știau că percepția împărtășită la nivel de grup nu este cea corectă. Un studiu recent reliefează că, atunci când trebuie să evalueze credibilitatea unei știri pe rețelele sociale, oamenii țin cont de comentariile celorlalți cititori, adaptându-și propria opinie astfel încât aceasta să fie în acord cu cea a majorității. Mai mult, oamenii care se conformează mai ușor au tendinţa şi de a acționa, în sensul de a raporta articolele percepute drept false sau de a comenta și de a da share celor percepute drept reale. Un alt studiu arată că expunerea utilizatorilor la comentarii care demontează informațiile înșelătoare este asociată cu un nivel mai redus de engagement (manifestat prin disponibilitatea de a comenta pozitiv și de a da share) decât expunerea la comentarii care susțin conținutul înșelător. Aceste rezultate confirmă, printre altele, că presiunea grupului și conformismul au un rol esențial în limitarea răspândirii conținutului înșelător pe platformele digitale.