Fact checking-ul săptămânii: Informaţii înşelătoare despre pretinsa răspândire a infecţiei cu SARS-CoV-2 de către vaccinurile împotriva COVID-19

În ultima perioadă, mai multe articole și postări de pe rețelele sociale pretind că „vaccinurile ARN mesager produc proteine spike, cauzatoare de boală, pe care persoanele vaccinate le pot transmite celor cu care intră în contact”, iar „răspândirea se poate realiza prin expunerea la mediul înconjurător, inclusiv prin inhalare sau contact al pielii cu o persoană vaccinată”. Astfel de postări și articole preiau și amplifică un articol al organizației americane America’s Frontline Doctors. Potrivit HealthGuard, America’s Frontline Doctors a promovat în mod repetat conținut fals sau conspiraționist pe teme de sănătate, articolele publicate având un grad scăzut de acuratețe și încalcând sever standardele jurnalistice.

Sursa: HealthGuard, News Guard Tech

Vaccinurile împotriva COVID-19 nu sunt capabile să producă boala și nu există dovezi științifice care să susțină afirmația că persoanele vaccinate pot „contamina persoanele din jur cu proteine spike”. Potrivit unei declarații oferite organizației FactCheck, doctorul Paul Offit, co-inventatorul vaccinului anti-rotavirus și membru în Comitetul consultativ pentru vaccinuri și produse biologice conexe în cadrul FDA (Federal Drug Administration – agenția federală pentru hrană și medicamente a Statelor Unite), vaccinurile împotriva COVID-19 nu sunt capabile să producă boala, respectiv să o transmită mai departe.

Vaccinurile împotriva COVID-19 pe bază de ARN mesager (cum este și vaccinul dezvoltat de Pfizer BioNTech, cel despre care postările și articolele menționate pretind că ar răspândi, de fapt, infecția cu SARS-CoV-2) nu conțin virusul viu care ar putea cauza infectarea cu SARS-CoV2. Potrivit Platfomei naționale de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, „vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvență de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafață a virusului SARS-CoV-2; identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun, responsabil de construirea imunității împotriva COVID-19. Practic, ARN-ul mesager reprezintă manualul după care celulele umane învață să producă proteina Spike, astfel încât organismul să își construiască singur mecanismele necesare pentru a se putea apăra împotriva COVID-19 dacă va intra în contact cu virusul SARS-CoV2”.

Atât vaccinurile bazate pe tehnologia ARN-mesager, cât și vaccinurile bazate pe vectori virali, intră în celulele organismului și le furnizează informația necesară pentru ca acestea să producă singure proteine ale patogenului țintă. Ulterior, celulele organismului produc singure aceste proteine, denumite proteine spike, care induc procesul de formare a anticorpilor și declanșează un răspuns imun. Paul Offit evidențiază că „este vorba despre o proteină, nu despre un virus”. Aceste proteine nu se pot reproduce în organism, nu pot provoca boli, prin urmare, nu pot conduce la răspândirea, mai departe, a bolii. De altfel, atât în faza studiilor clinice, cât și după administrarea a milioane de doze de vaccin în toată lumea, nu s-au înregistrat dovezi științifice că persoanele vaccinate ar „răspândi proteine spike” sau ar „provoca pericardite, erupții de piele, pneumonie, cheaguri de sânge la extremități și la creier, pierderi de sarcină” sau alte afecțiuni în rândul persoanelor nevaccinate.

În România, de altfel în întreaga lume transatlantică, dezinformarea pe tema vaccinurilor însoțește îndeaproape campania de vaccinare. Pe parcursul pandemiei de COVID-19, în special în spațiul online, dar și în mass media mainstream, au fost răspândite numeroase afirmații false, înșelătoare, deformate și/ sau fără suport științific, informații care au ajuns la milioane de utilizatori/ cititori/ telespectatori. Pentru a evita expunerea la astfel de informații false, înșelătoare sau deformate, sugerăm:

să verificăm sursa unei informații (atât sursa primară, cât și cea care o introduce, prin intermediul unei traduceri sau a unei adaptări, în spațiul public românesc);

să nu dăm, în mod automat, crezare informațiilor dintr-un material doar din motivul că ne confirmă îndoieli, suspiciuni, credințe sau interpretări anterioare;

să manifestăm prudență față de articolele invocate ca fiind științifice și să verificăm dacă informația respectivă a apărut și în presa mainstream, inclusiv în presa medicală, dacă este preluată de figuri publice prestigioase, de surse oficiale, de reprezentanți ai asociațiilor profesionale;