O analiză recentă realizată de doi jurnaliști de la The New York Times arată partea întunecată a ecosistemului digital, populat de tot mai multe site-uri care fac profit din prejudicierea reputației unor persoane. În încercarea de a lua urma acestui tip de activitate, Aaron Krolik, reporter la The New York Times, a publicat, pe cinci site-uri diferite, informații false despre propria persoană. În decurs de o lună, cele cinci postări inițiale au fost preluate de alte 15 site-uri. Astfel, Krolik și colegul său au identificat cele mai „active” site-uri care publică informații neverificate. Pornind de la conținutul acestor site-uri, cei doi au analizat aproximativ 150,000 de postări referitoare la 47,000 de persoane.
Aceste postări creează o vizibilitate negativă atunci când cineva efectuează căutări după numele victimei. Într-o treime dintre cazuri, informațiile publicate pe site-uri defăimătoare au apărut în prima pagină a motoarelor de căutare precum Google sau Bing. În plus, multe dintre conținuturile de acest tip au fost acompaniate de reclame pentru serviciile unor companii care pretindeau că pot elimina conținutul defăimător, contra cost. De pildă: 750 dolari pentru ștergerea unei singure postări, iar costurile finale pentru înlăturarea definitivă a conținutului pot fi mult mai mari, deoarece acesta este copiat și multiplicat în permanență pe diferite alte site-uri. În concluzie, există o adevărată industrie de „fabricare” și amplificare a conținutului menit să prejudicieze reputația unor persoane. Multe dintre reclamele care promovează serviciile de îndepărtare a conținutului defăimător sunt introduse intenționat tocmai pe site-urile care îl publică, iar cei care oferă astfel de servicii sunt în legătură cu cei care multiplică informațiile false.
Citește mai mult:
insider.com – Companies can charge as much as $20,000 to remove slanderous claims from Google search results, NYT report found
acc.com – Fighting Back Against Anonymous Defamation on the Internet: Ten Steps to Take (United States)