Facebook vs. Trump: interesul public nu justifică amplificarea conținutului dăunător
S-a decis: contul de Facebook al fostului Președinte american Donald Trump rămâne suspendat. Oversight Board, organismul independent de supraveghere al Facebook, care revizuiește modul în care sunt puse în practică politicile de conținut ale platformei, sprijină decizia inițială. Aceasta a fost luată în contextul asedierii Capitoliului de către suporterii lui Donald Trump. Deși sunt de acord cu principiul din spatele măsurii, membrii board-ului avertizează, totuși, asupra caracterului arbitrar: „Nu este posibil ca Facebook să blocheze accesul unui utilizator pe platformă pe o perioadă nedeterminată, în absența unor criterii clare în baza cărora să poată fi ridicată sancțiunea.” Prin urmare, Facebook este somat să revadă decizia în termen de șase luni, cu respectarea procedurilor și penalităților prevăzute în regulamentele sale.
Care sunt implicațiile acestei decizii? Donald Trump rămâne văduvit de posibilitatea exprimării pe rețelele sociale, dar ecourile situației ar putea fi mai limitate decât ne imaginăm. Sondajele de opinie arată că electoratul fidel nu este afectat de absența sa de pe rețelele sociale, ținând cont că ratingul favorabil fostului președinte se menține la aproximativ același nivel precum în timpul mandatului său (35-45%). În plus, este posibil ca Donald Trump să fi alimentat prin postările sale doar o minoritate vocală de utilizatori, în timp ce majoritatea se menține într-o stare de dezinteres (70% dintre americani declară că nu postează decât foarte rar conținut politic).
Mai important este modul în care această măsură va deveni sau nu un etalon pentru menținerea echilibrului delicat între libertatea de exprimare și limitarea conținutului dăunător. Recomandările făcute în acest sens de către Oversight Board conduc către principiul conform căruia interesul public nu poate justifica amplificarea nestingherită a oricărui tip de mesaj. Mai concret, valoarea de știre a unui anumit conținut „nu trebuie să primeze atunci când acel conținut poate cauza un rău iminent”, indiferent că este postat de către un om politic sau de către utilizatori influenți, cu numeroși urmăritori.
Citește mai mult:
law.stanford.edu – Working Paper: Regulating Freedom of Speech on Social Media: Comparing the EU and the U.S. Approach
Afirmații înșelătoare fără bază științifică
Recent, mai multe website-uri din România au preluat declarațiile unui cercetător, Michael Yeadon, prezentat, în mod eronat, drept „fostul vicepreședinte și șeful departamentului științific al companiei Pfizer”. Declarațiile preluate fac referire la „planul global al guvernelor de depopulare în masă prin vaccinarea anti-COVID-19”; potrivit acestuia, „guvernele mint într-un mod care ar putea duce la moarte”, iar persoanele care vor primi a treia doză de vaccin „vor muri în doi ani”. De fapt, Michael Yeadon nu a fost vicepreședinte al companiei Pfizer, iar declarațiile sale sunt serios puse la îndoială, considerate a fi lipsite de dovezi și bazate pe false analogii sau speculații fără bază științifică.
Citește fact-checking-ul integral aici.
Industria de „fabricare” a conținutului defăimător
O analiză recentă realizată de doi jurnaliști de la The New York Times arată partea întunecată a ecosistemului digital, populat de tot mai multe site-uri care fac profit din prejudicierea reputației unor persoane. În încercarea de a lua urma acestui tip de activitate, Aaron Krolik, reporter la The New York Times, a publicat, pe cinci site-uri diferite, informații false despre propria persoană. În decurs de o lună, cele cinci postări inițiale au fost preluate de alte 15 site-uri. Astfel, Krolik și colegul său au identificat cele mai „active” site-uri care publică informații neverificate. Pornind de la conținutul acestor site-uri, cei doi au analizat aproximativ 150,000 de postări referitoare la 47,000 de persoane.
Aceste postări creează o vizibilitate negativă atunci când cineva efectuează căutări după numele victimei. Într-o treime dintre cazuri, informațiile publicate pe site-uri defăimătoare au apărut în prima pagină a motoarelor de căutare precum Google sau Bing. În plus, multe dintre conținuturile de acest tip au fost acompaniate de reclame pentru serviciile unor companii care pretindeau că pot elimina conținutul defăimător, contra cost. De pildă: 750 dolari pentru ștergerea unei singure postări, iar costurile finale pentru înlăturarea definitivă a conținutului pot fi mult mai mari, deoarece acesta este copiat și multiplicat în permanență pe diferite alte site-uri. În concluzie, există o adevărată industrie de „fabricare” și amplificare a conținutului menit să prejudicieze reputația unor persoane. Multe dintre reclamele care promovează serviciile de îndepărtare a conținutului defăimător sunt introduse intenționat tocmai pe site-urile care îl publică, iar cei care oferă astfel de servicii sunt în legătură cu cei care multiplică informațiile false.
Citește mai mult:
insider.com – Companies can charge as much as $20,000 to remove slanderous claims from Google search results, NYT report found
acc.com – Fighting Back Against Anonymous Defamation on the Internet: Ten Steps to Take (United States)
Despre iluzia înțelegerii profunde
Uneori, oamenii au impresia greșită că înțeleg anumite fenomene complexe cu o precizie mai mare decât se întâmplă de fapt, moment în care se află sub efectul iluziei înțelegerii profunde (illusion of explanatory depth). Studiile arată că oamenii au tendința să își supraevalueze cunoștințele cu privire la majoritatea fenomenelor care au loc în lumea reală. De exemplu, credem că știm cum funcționează o mașină de cusut, cum merge o bicicletă sau cum se transmite o anumită boală, însă, atunci când trebuie să explicăm exact (cu detalii și precizie) mecanismele din spatele acestora, putem descoperi că ne-am supraevaluat capacitatea de înțelegere profundă. Această iluzie, aparent nesemnificativă, poate deveni un real pericol mai ales în actualul ecosistem de informare și comunicare, în care tot mai mulți oameni tind să își facă auzită vocea pe marginea unor subiecte despre care au, de obicei, un nivel limitat de cunoaștere. În plus, sub iluzia că înțeleg, la un nivel avansat, fenomenele care au loc în lumea reală, mulți oameni tind să aibă opinii puternice, uneori extreme, cu privire la anumite subiecte. Ceea ce îi poate face să devină mai determinați, chiar mai vocali în exprimarea respectivelor opinii, dar mai superficiali.
Citește mai mult:
dilemaveche.ro – Despre iluzia înțelegerii profunde
scotthyoung.com – The Bicycle Problem: How the Illusion of Explanatory Depth Tricks Your Brain
medium.com – Knowing What We Don’t Know
Revoluția analizei vocale și tehnologia care ne ascultă
Companiile ar putea, cât de curând, să își vândă produsele pe baza vocii clientului (ceea ce a primit denumirea de profilare vocală). Tehnologia de analiză vocală evoluează rapid și ar putea revoluționa relația vănzător-cumpărător. Companiile Amazon și Google, producătoare ale unor asistenți virtuali cu inteligență artificială, precum Alexa și Google Assistant, dețin deja brevete pentru astfel de tehnologii. Profilarea vocală pare a fi o metodă mai eficientă, chiar mai precisă decât reclamele personalizate, țintite pe baza amprentei digitale, a comportamentului din mediul online. Există aplicații benefice ale acestor noi tehnologii bazate pe profilare vocală, cum ar fi identificarea timpurie a unor probleme de sănătate. Totodată, tehnologia poate fi utilizată în mod abuziv sau discriminatoriu, ducând la un alt nivel ceea ce se cheamă „capitalismul de supraveghere”.
Citește mai mult:
Theverge.com – Why Companies Want To Mine The Secrets In Your Voice
Analiză OECD privitoare la testul de citire PISA 2018
Conform ultimei analize a OECD „Cititori în secolul al 21-lea: Dezvoltarea abilităților de alfabetizare într-o lume digitală”, elevii din România au înregistrat cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani la toate cele trei domenii de testare PISA. În ceea ce privește citirea, scorul pentru România a fost de 428 de puncte, în scădere față de rundele precedente din 2015 și 2012. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în cazul elevilor care obișnuiesc să citească în format tipărit, iar plăcerea de a citi este influențată de factori precum genul și mediul de proveniență: aceasta este mai prezentă în cazul fetelor și al elevilor care provin din medii avantajate.
Citește mai mult:
https://www.oecd.org/pisa/PISA2018_Reading_ROMANIA.pdf
Cum va arăta populația României în anul 2050?
Conform ultimelor estimări referitoare la evoluția populației în statele membre ale UE și cele patru țări membre ale AELS (Asociației Europene a Liberului Schimb), se estimează că 802 regiuni vor avea o populație mai mică în 2050, comparativ cu 2019, iar restul de 414 regiuni vor avea o populație mai mare. Modificarea structurii piramidei demografice este generată de valorile natalității din ce în ce mai scăzute și tendinței de creștere a speranței de viață. România se află printre țările din estul și sudul Europei pentru care se estimează o îmbătrânire rapidă a populației până în 2050.
Citește mai mult:
Hong Kong: libertatea presei pusă în pericol?
În iulie 2020, Parlamentul Chinei a adoptat legea privind securitatea naţională în Hong Kong, care îşi propune să combată terorismul, separatismul şi ingerinţa forţelor străine și prevede sancțiuni care merg până la închisoarea pe viață. Potrivit autorităților, noua lege va include și reglementări în domeniul mass media pentru a preveni și contracara răspândirea dezinformării, a discursului de incitare la ură sau a zvonurilor, iar mai multe redacții de presă din Hong Kong au primit o atenționare din partea poliției cu privire la conținutul publicat. Legea a fost supusă unor critici din partea guvernelor occidentale, pe motiv că prevederile legislative vor submina libertatea presei, iar autoritățile vor avea un instrument de constrângere a organizațiilor media critice la adresa guvernării.
Citește mai mult:
bbc.com – Hong Kong security law: What is it and is it worrying?
npr.org – 5 Takeaways From China’s Hong Kong National Security Law
Criza globală a semiconductorilor se agravează
Pe fondul pandemiei de COVID-19, vânzările de dispozitive IT, precum PC-uri, telefoane mobile sau tablete, au crescut semnificativ, iar cererea pentru semiconductori a explodat. Semiconductorii constituie componente electronice esențiale atât pentru sistemele de telefonie mobilă, computere ultraperformante, industria auto, cât și pentru produsele electrocasnice, activitățile agricole automatizate, jucăriile sau consolele pentru jocuri video. Piaţa globală a semiconductorilor a devenit tensionată, iar marile companii europene sunt din ce în ce mai dependente de furnizorii de cipuri din Asia şi SUA. Potrivit estimărilor, criza semiconductorilor ar putea dura până în 2023, cu implicații majore asupra cursei tehnologice în ansamblul său.
Citește mai mult:
wsj.com – The Semiconductor Shortage
bloomberg.com – Why Shortages of a $1 Chip Sparked Crisis in Global Economy
#SprijinPentruOrganizațiileMedia
Cu ocazia Zilei Libertății Presei (3 mai), Uniunea Europeană se declară pregătită să implementeze măsuri de pionierat pentru protejarea libertății presei și combaterea dezinformării:
„UE este hotărâtă să facă mai mult, atât în Europa, cât și în afara acesteia. UE va continua să se coordoneze cu organizațiile și mecanismele internaționale și să deschidă noi orizonturi. Un exemplu în acest sens este propunerea Comisiei referitoare la pachetul legislativ privind serviciile digitale, care vizează responsabilizarea marilor platforme pentru ca sistemele lor să devină mai echitabile, mai sigure și mai transparente.” – Josep Borrell, reprezentantul UE pentru afaceri externe și politica de securitate.
Rezultatele Summitului Formatului București 9 (B9)
Luni, 10 mai, Președintele României, Klaus Iohannis, a găzduit împreună cu Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9). Agenda discuțiilor s-a axat pe consolidarea relației transatlantice și sporirea rezilienței aliaților și partenerilor NATO în fața provocărilor actuale de securitate din Vecinătatea Estică. La eveniment a intervenit prin video-conferință și președintele SUA, Joe Biden. Inițiativa Formatului București 9 a fost inaugurată în noiembrie 2015 de către cei doi șefi de stat român și polonez, la aceasta participând și șefii de stat ai țărilor de pe flancul estic al NATO.
Citește mai mult:
euractiv.com – Polish president to meet with B-9 leaders ahead of NATO summit