Recent, pe rețelele sociale din România, au circulat mai multe postări despre „un studiu șocant de la Stanford” care ar demonstra că măștile de protecție „nu ajută cu nimic în prevenirea răspândirii COVID-19 și utilizarea lor este chiar dăunătoare.” În respectivele postări se face referire la un „studiu științific” desfășurat de Universitatea Stanford și Institutul Național pentru Sănătate din SUA, care ar demonstra că printre efectele purtării măștii se numără afecțiuni ca „hipoxia, hipercapnia, dificultăți de respirație, aciditate și toxicitate crescute, activarea fricii și răspunsul la stres, scăderea performanței cognitive”, iar consecințele pe termen lung includ „dezvoltarea și progresia bolilor cronice și moartea prematură”.
Articolul menționat în postări a fost publicat în revista Medical Hypotheses în ianuarie 2021 și are un singur autor, Baruch Vainshelboim, fiziolog, care pretinde că lucrează în cadrul Centrului Medical al Departamentului pentru Afacerile Veteranilor din Palo Alto, California. Acest centru medical constituie unitatea de pregătire pentru studenții la medicină ai Universității Stanford.
Potrivit Associated Press, reprezentații Centrului Medical din Palo Alto au declarat că Baruch Vainshelboim nu lucrează și nu a lucrat vreodată în cadrul acestei instituții. De asemenea, reprezentanții Școlii de Medicină a Universității Stanford au confirmat că Vainshelboim nu lucrează și nu a fost vreodată angajat în cadrul acestei instituții, iar singura colaborare a fost în 2015, când Vainshelboim a realizat o vizită în calitate de cercetător, fără a avea o legătură cu subiectul studiului publicat. Universitatea Stanford a declarat că respinge orice afiliere cu articolul scris de Vainshelboim.
În al doilea rând, articolul poate fi găsit în arhiva de texte din domeniul biomedical PubMed. Institutul Național pentru Sănătate din SUA (NIH) asigură accesul liber la această baza de date, însă PubMed nu reprezintă o publicație, ci o arhivă ce reunește diverse articole și texte științifice. Prezența unui articol în cadrul PubMed nu reprezintă poziția oficială sau susținerea oferită de Institutul Național pentru Sănătate în raport cu conținutul regăsit în articol. Revista Medical Hypotheses acceptă spre publicare idei științifice radicale, speculative sau neconvenționale, care nu sunt validate prin procesul de evaluare externă colegială (peer-review). Articolul în limba engleză conține greșeli gramaticale, de punctuație și erori de exprimare și nu include raportarea rezultatelor/datelor unei cercetări proprii.
În ceea ce privește conținutul, autorul își susține afirmațiile privind caracterul dăunător al măștilor pe baza mai multor surse și cercetări care, de fapt, susțin și demonstrează exact opusul. Spre exemplu, Vainshelboim susține că „rezultatele studiilor științifice pun la îndoială eficiența măștilor de protecție în limitarea transmiterii infecțiilor de la o persoană la alta”. Articolul citat de Vainshelboim concluzionează că „măștile chirurgicale pot preveni transmiterea infecției cu virusurile din familia Coronavirus și virusurile gripale”.
De asemenea, în ceea ce privește afirmațiile despre măștile care ar cauza scăderea cantității de oxigen din țesuturi (hipoxie) și acumularea de CO2 (hipercapnie), Vainshelboim citează mai multe articole academice și cărți care nu fac referire la purtarea măștii de protecție, doar descriu efectele negative ale hipoxiei și hipercapniei. De altfel, pentru a susține și evidenția ipotezele cu privire la efectele grave asupra sănătății în urma purtării măștii de protecție, autorul citează eronat un studiu medical despre purtare măștii în rândul persoanelor cu afecțiuni grave, precum bolile renale în stadiu terminal.
Astfel, observăm că articolul analizat este problematic din mai multe motive:
- a fost preluat, rostogolit în spațiul online și asociat într-un mod fals cu o universitate și un institut de prestigiu, Universitatea Stanford, respectiv Institutul Național pentru Sănătate din SUA; în fapt, ambele instituții nu au legătură cu articolul, revista sau autorul;
- lasă impresia că se bazează pe numeroase lucrări și publicații, numai că acestea sunt prezentate într-un mod înșelător, fără legătură cu ipotezele propuse;
- nu este publicat într-o revistă științifică al cărei conținut să fie legitimat și revizuit de procesul peer-review și nici nu prezintă dovezi că a fost examinat de experți relevanți din domeniu.
Pe baza exemplului analizat, pentru a naviga mai în siguranță spațiul informațional,
printre numeroasele articole și studii, sugerăm:
- să trecem dincolo de titlul unui material, care poate constitui o capcană pentru câștigarea atenției noastre („clickbait”); în cazul acesta, titlurile mizau pe prestigiul Universității Stanford („studiu șocant de la Stanford”);
- să manifestăm prudență față de articolele invocate ca fiind științifice și să verificăm dacă acestea sunt preluate în mass media mainstream, în comunicarea oficială sau de medici și cercetători de strictă specialitate;
- să verificăm sursa unei informații (atât sursa originară, cât și cea care o introduce, prin intermediul unei traduceri, în spațiul public românesc);
- să nu dăm, în mod automat, crezare informațiilor dintr-un material doar din motivul că ne confirmă îndoieli, suspiciuni, credințe sau interpretări anterioare.
Citește mai mult:
snopes.com – Did a ‘Stanford/NIH’ Study Conclude Masks Don’t Work?
leadstories.com – Fact Check: Oft-Cited Article Proposes A Hypothesis, Does NOT Provide New Data Against Mask-Wearing, Is NOT A ‘Stanford Study”
voanews.com – Stanford University Disavows Study Claiming Masks ‘Worthless’ Against COVID-19
washingtonpost.com – 6 tips to help you detect fake science news
cdc.gov – Guidance for Wearing Mask
Despre fake-news-urile care prezinta negativ masurile anticovid: poate cineva sa-mi explice care e scopul urmarit de cei care le lanseaza? Ar putea fi pofta lor de a se distra pe seama credulilor?