„Consens emergent pentru impozitarea Big Tech”
Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, face un apel către statele lumii pentru stabilirea unui impozit corporativ minim la nivel mondial, scopul fiind egalizarea condițiilor în care funcționează companiile multinaționale. Măsura, care a fost întâmpinată cu semnale pozitive din partea Comisiei Europene, vizează în mod direct situația companiilor tehnologice, în special a giganților Facebook și Google, care au o puternică vocație transnațională. Propunerile Secretarului Trezoreriei vin în contextul în care administrația Biden lucrează deja la modificări legislative care să majoreze taxa corporativă și impozitul minim pe profiturile obținute de companiile americane în străinătate. Subiectul este negociat de mai bine de un deceniu în cadrul OECD, însă administrația americană precedentă se opunea acestui proiect privind impozitarea, la nivel global, a corporațiilor multinaționale.
Există și voci care critică noua orientare, deoarece ar văduvi țările în curs de dezvoltare de flexibilitatea fiscală care le face atractive pentru companiile multinaționale. În orice caz, implementarea unui impozit corporativ minim ar dezavantaja giganții digitali. Conform unei estimări The Economist, primele cinci mari companii tehnologice din Silicon Valley au plătit taxe în valoare de numai 220 miliarde de dolari în ultimul deceniu, ceea ce echivalează cu 16% din profitul brut cumulat.
Propunerea lui Janet Yellen este ultima dintr-un șir de intervenții prin care statele doresc să limiteze puterea acestor companii, acumulată prin practici agresive precum: crearea unor poziții de monopol, îngreunarea accesului pe piață a nou veniților, strategia de cumpărare și distrugere a competitorilor mai mici, abuzul de poziție dominantă într-un sector de activitate pentru a obține avantaje în altul.
Citește mai mult:
techmonitor.ai – Consensus is emerging on how to tax Big Tech
Datele inexacte au efecte vizibile pe termen lung
În general, tindem să ne bazăm pe cifre, deoarece ”ele nu mint”. Din păcate, cifrele pot fi uneori greșite. De exemplu, echipa Reuters Fact Check a demontat recent o postare care s-a viralizat pe Facebook și Instagram în luna martie. Postarea, care a strâns rapid peste 14.000 de distribuiri, susținea că putem avea avea obiceiuri alimentare oricât de nesănătoase, deoarece acest lucru nu influențează speranța de viață. Argumentul consta în enumerarea unor persoane asociate stilului de viață sănătos (inventatorul benzii de alergat, pionierul gimnasticii, campionul mondial de culturism, fotbalistul Maradona) care au decedat la vârste relativ tinere, și a altor persoane asociate unui trai nesănătos (părintele KFC, inventatorul Nutella, fondatorul companiei de tutun Winston, și alții) care au atins vârste foarte înaintate.
Analiza a demonstrat că postarea respectivă este o sursă de informații false sau inexacte. În primul rând, anumite persoane din listă nu sunt numite explicit, ceea ce le face greu de identificat (de exemplu, cine poate fi campionul mondial de culturism menționat, sau cum putem decide cine a descoperit opiumul, substanță folosită de mii de ani?). În alte cazuri, vârsta la care se afirmă că s-a produs decesul este greșită, ceea ce afectează credibilitatea de ansamblu a postării. Acest tip de argumentații, bazate pe statistici eronate, pot persista în mentalul colectiv prin efectul de ancorare (efectul prin care prima informație despre un subiect se dovedește cea mai puternică), în ciuda încercărilor ulterioare de corectare, generând astfel credințe înșelătoare despre subiectele vizate.
Citește mai mult:
firstdraftnews.org – The psychology of misinformation: Why it’s so hard to correct
towardsdatascience.com – How to prevent misinformation in data visualization?
Informațiile distribuite prin canale personalizate pot fi sursă de confuzie
Recent, o știre despre o pretinsă inaugurare a „celui mai modern tren de mare viteză din Europa, pe linia Timișoara-Budapesta-Viena” s-a răspândit rapid prin intermediul aplicației de mesagerie WhatsApp și prin e-mail. Știrea reprezintă un conținut mai vechi, satiric, publicat pe unele website-uri de știri, inclusiv în 2016 și în 2019, în perioada 31 martie și 1 aprilie. Conținutul, deja problematic, reciclat și redistribuit anul acesta aduce câteva elemente de noutate, care merită aprofundate.
Citește fact-checking-ul integral aici.
Framing effect: când „ambalajul” contează mai mult decât conținutul
Efectul de încadrare (framing effect) se referă la mecanismul cognitiv prin care anumite aspecte și caracteristici evidențiate în legătură cu un lucru/ situație/ eveniment/ persoană (ceea ce se cheamă încadrare) influențează percepția publică asupra acestora. Două dintre cele mai întâlnite cadraje (frames) sunt cel al câștigului (gain) și cel al pierderii (loss). Practic, dacă același eveniment este încadrat din perspective diferite – câștig versus pierdere –, tendința noastră este să dăm întâietate perspectivei care valorizează beneficiile. Acest efect este exploatat frecvent în comunicarea persuasivă, cum este cazul industriei publicitare. De exemplu, un produs care promite să ucidă microbii în proporție de 95% va fi preferat unui produs care promite că, în urma folosirii, rămân active 5% dintre microorganisme, chiar dacă eficacitatea este, de fapt, aceeași.
De ce este important să conștientizăm acest tip de mecanism cognitiv și implicațiile sale? Un motiv este acela că, atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra modului în care sunt prezentate informațiile (asupra cadrajelor), este foarte posibil să pierdem din vedere ceea ce se spune, adică putem ajunge să ignorăm esențialul tocmai pentru că suntem distrași de forma de prezentare a situației. În cazul problemelor sociale, modul în care este încadrată o problemă va influența susținerea pentru diversele soluții propuse. Astfel, apare riscul de a alege o variantă mai dezavantajoasă, dar care este prezentată într-o lumină favorabilă, în locul uneia mai avantajoase, dar negativ încadrate.
Citește mai mult:
psychology.iresearchnet.com – Gain-Loss Framing
medium.com – Framing Bias, Examples, and Decision-Making in Business
comminit.com – Framing Messages for Vaccination Supporters
Nasul artificial – un produs al Inteligenței Artificiale descins direct din filmele SF
După descoperirile impresionate din domeniul tehnologiilor de recunoaștere facială, prin care Inteligența Artificială a cucerit simțul văzului, programatorii își îndreaptă atenția spre încă un simț: mirosul. Benjamin Cabé, angajat Microsoft, a aplicat inteligență artificială (IA) unui aparat proiectat în formă de nas. Aparatul apelează la învățarea automată (machine learning), pentru a învăța și identifica diverse mirosuri, cum ar fi cel al cafelei sau al unor băuturi alcoolice. În spiritul colaborării și al accesului la inovație, Benjamin a făcut publice liniile de cod pe un site de sine stătător, nosetradam.us. Se așteaptă ca nasul artificial să deschidă calea unei game largi de aplicații, cum ar fi diagnosticarea pacienților infectați cu SARS-CoV2 sau a celor suspecți de cancer.
Citește mai mult:
Bigthink.com – A new AI passes the smell test almost 100% of the time
Sciencedaily.com – Using artificial intelligence to smell the roses
Cyberbullying-ul și utilizarea excesivă a Internetului
Cyberbullying-ul este o problemă cu care se confruntă din ce în ce mai mulți copii și adolescenți, iar acest fenomen s-a accentuat odată cu mutarea educației în mediul online. Studiul „Impactul Covid-19 asupra copiilor din România” realizat de Organizația Salvați Copiii a arătat că 25,8% dintre copiii și adolescenții intervievați au experimentat episoade de cyberbullying, iar 32,4% au avut neînțelegeri cu părinții în ceea ce privește timpul petrecut în mediul online. Când vine vorba de activitățile din timpul liber, 57,4% dintre respondenți au spus că se joacă pe telefon, tabletă sau calculator, iar în afara orelor online, 36,3% spun că petrec în jur de 3-4 ore pe Internet.
Citește mai mult:
https://www.unicef.org/romania/stories/cyberbullying-what-it-and-how-stop-it
Accesarea online a informațiilor legate de sănătate nu este agreată de români
Cetățenii români se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește accesarea informațiilor legate de sănătate pe internet. Conform Eurostat, clasamentul este condus de Finlanda, unde 77% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au căutat informaţii online legate de accidentări, boli, nutriţie sau îmbunătăţirea sănătăţii, urmată de Olanda (76%), Danemarca (72%) și Germania (70%). În schimb, doar 28% dintre români și 29% dintre bulgari au făcut același lucru. Observăm că România se plasează cu mult sub media UE, de 55%. O limitare a sondajului este că majoritatea datelor au fost colectate anterior izbucnirii pandemiei de COVID-19. În contextul acestei crize de sănătate, ne așteptăm ca interesul acordat informării, pe teme de sănătate, din mediul online să fi crescut semnificativ.
Citește mai mult:
Marea Britanie: noi reglementări împotriva monopolului Big Tech
Marea Britanie își propune să reducă poziția dominantă a giganților tehnologici prin lansarea unui nou Compartiment pentru Piețele Digitale, în cadrul Autorității de reglementare a concurenței și a piețelor (CMA). Prima sarcină a noii structuri este de a dezvolta un cod de conduită care să gestioneze echitabil relația dintre platformele digitale, organizațiile media creatoare de conținut și firmele de publicitate. Anul trecut, CMA s-a pronunțat privind puterea considerabilă a Google și Facebook, putere care afectează negativ climatul concurențial și le aduce celor doi giganți avantaje disproporționate în ceea ce privește monetizarea serviciilor prin publicitate digitală.
În prezent, soluții care să corecteze acest raport inechitabil de forțe sunt în curs de implementare în Uniunea Europeană (Digital Services Act package), în Australia (News Media Bargaining Code) și în SUA (unde au fost lansate investigații și procese privind încălcarea legislației anti-monopol).
Citește mai mult:
lexology.com – Big Tech worldwide regulation: not if, but how
gov.uk – Online platforms and digital advertising market study
Clasa de mijloc, în declin dramatic
Potrivit celui mai recent raport al Pew Research Center, clasa de mijloc s-a diminuat pentru prima dată în ultimii 30 de ani la nivel mondial. Pandemia a determinat scăderi semnificative ale veniturilor în rândul gospodăriilor din economiile aflate în curs de dezvoltare, iar circa 150 de milioane de oameni cu venituri medii au coborât în categoria celor cu venituri mici. Cele mai afectate țări se situează în regiunile din Asia de Sud și Africa Sub-sahariană. Datele mai arată că pandemia afectează nu doar clasa de mijloc, ci și rata sărăciei, amplificând decalajele economice la nivel mondial.
Citește mai mult:
ft.com – How the pandemic is worsening inequality
bloomberg.com – Millions Are Tumbling Out of the Global Middle Class in Historic Setback
#BigData_DupăMoarte
„Încă nu realizăm câte lucruri sunt deja posibile. […] În curând, în era big data, vom putea reconstitui profilul unei persoane până într-acolo încât aceasta va continua să existe chiar și după moarte: va continua să comande online, să facă rezervări pentru concerte și să comenteze, la micul dejun, ultimele evenimente” (Kazuo Ishiguro, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, despre noul său roman, Klara and the Sun, care abordează subiectul inteligenței artificiale).
Lansarea platformei cetățenilor UE
Pe 19 aprilie va fi lansată platforma digitală care le va permite cetățenilor europeni să își exprime opiniile cu privire la subiectele considerate importante pentru viitorul UE. Platforma va constitui un reper al Conferinței privind viitorul Europei, ce va avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei. În cadrul evenimentului, vor fi reunite contribuțiile și aspectele-cheie aduse în discuție de către cetățeni, astfel încât acestea să poată fi luate în considerare în cadrul grupurilor de dezbatere și al sesiunilor plenare ale conferinței.
Citește mai mult:
ec.europa.eu – Conferința privind viitorul Europei: lansarea platformei cetățenilor la 19 aprilie