Psihologia dezinformării: Tips & tricks despre cum să limităm amplificarea conținutului înșelător

Un articol recent sugerează ca, înainte de a ne angaja în orice tip de interacțiune (like, comment, share) cu o informație nouă din mediul online, să facem o pauză în care să medităm la câteva lucruri. În primul rând, să ne gândim la rapiditatea cu care a fost amplificat un anumit conținut. Ar trebui să manifestăm prudență în cazul în care descoperim conținuturi care s-au amplificat extrem de rapid; dat fiind faptul că au fost distribuite „la foc automat” și că, în general, procesul de verificare necesită timp, este foarte posibil ca acele informații să nu fi fost deloc verificate înainte. În al doilea rând, să luăm în calcul că, în arhitectura ecosistemului actual de comunicare și informare, viteza de reacție și impulsivitatea ocupă un loc esențial; suntem tentați să distribuim o informație imediat ce o întâlnim, fără să realizăm că aceasta poate fi înșelătoare sau pur și simplu falsă. Vestea bună este că nu suntem complet singuri în acest demers de limitare a răspândirii masive a conținutului problematic. Unele platforme digitale implementează o serie de intervenții menite să ne ajute să fim conștienți de reacțiile noastre în fața unor informații noi – de exemplu, prin introducerea unor mesaje de tip alertă care ne întreabă (a) dacă suntem siguri că dorim să distribuim un material, (b) dacă dorim să schimbăm un cuvânt considerat nepotrivit în context sau (c) dacă dorim să revizuim un anumit text înainte de a apăsa butonul share.

Citește mai mult:

nytimes.com – How the ‘Plandemic’ Movie and Its Falsehoods Spread Widely Online

medium.com – How to Design Better Social Media