Cea mai mare rețea de fact-checking din lume, 70 de țări de pe glob și mai mult de 9.000 de verificări factuale. Sunt detaliile luptei din tranșee cu infodemia, realizată de cele peste 100 de organizații care formează CoronaVirusFacts Alliance. Scopul lor este de „a lua urma faptelor”, adică de a studia până în cel mai mic detaliu acuratețea afirmațiilor apărute în spațiul public. De Ziua Internațională a fact-checking-ului, 2 aprilie, vă invităm să descoperiți pe pagina CoronaVirusFacts Alliance adevăratele dimensiuni ale infodemiei.
O serie de hărți dinamice arată cum s-au răspândit, geografic și temporal, cele mai comune narațiuni înșelătoare despre noul coronavirus, demonstrând că actuala criză sanitară globală a dat naștere primei infodemii din istorie. De exemplu, afirmația neadevărată conform căreia măștile de protecție cauzează hipoxie și sunt periculoase a fost identificată și demontată pentru prima oară în Mexic, pe 30 aprilie 2020; până la jumătatea lunii mai, ajunsese deja în alte 16 țări din toate zonele globului, inclusiv în România. De la pacienții zero din fiecare țară, afirmațiile respective au fost preluate, adaptate și distribuite exponențial de numeroase surse secundare, prin efectul bulgărelui de zăpadă.
Munca de investigație a fact-checkerilor este esențială pentru combaterea infodemiei deoarece permite verificarea externă și profesionistă a informațiilor de natură factuală, într-o perioadă în care adevărul este relativizat și înlocuit cu intuiții, impresii și prejudecăți personale. Așa cum arătăm săptămânal în cadrul rubricii „Psihologia dezinformării”, aceste intuiții, impresii, preconcepții sau prejudecăți ne pot duce frecvent în eroare, mai ales când este vorba despre informații de natură științifică.
Citește mai mult: factcheck.afp.com – Fact-checking: how we work