Președinții Facebook, Google și Twitter devin musafiri frecvenți în Congresul American. În data de 25 martie, aceștia au fost invitați la o nouă serie de audieri având ca obiect contribuția lor la tulburările sociale care au culminat cu asediul Capitoliului, precum și eficiența măsurilor adoptate în lupta cu dezinformarea. Audierea reflectă atmosfera generală din forul legislativ american, care înclină tot mai clar spre introducerea de reglementări care să limiteze puterea giganților digitali.
În depozițiile scrise transmise anterior audierilor, reprezentanții celor trei companii vizate au prezentat măsurile pe care le-au luat în lupta cu dezinformarea și discursul extremist. Aceste măsuri au vizat un volum imens de date (Facebook a închis 1,3 miliarde de conturi false doar între octombrie și decembrie 2020 și a șters 12 milioane de postări conținând informații false despre COVID-19). Nu este deloc un gând liniștitor: la ani distanță de momentul-cheie 2016, când s-au discutat pentru prima oară deficiențele platformelor digitale, situația pare mai degrabă scăpată de sub control.
În timpul audierilor live, directorii Facebook, Google și Twitter au ocolit problema principală, și anume rolul sistemic al companiilor de tehnologie în modelarea și articularea discursului public. În plus, măsurile care să limiteze practicile de amplificare algoritmică a narațiunilor toxice și dezinformării sunt subdimensionate, în favoarea măsurilor de moderare a conținutului în cazuri punctuale. Mark Zuckerberg a afirmat chiar că platformele digitale nu sunt decât o reflexie a societății, ignorând deliberat faptul că propaganda computațională exercitată în mediul online distorsionează procesele firești de formare a opiniei, precum și cercetările care atestă caracterul polarizant al activității algoritmilor.
Citește mai mult:
Recent, un site din România a publicat un articol despre Curtea Supremă a Statelor Unite, care ar fi anulat „Vaccinarea Universală pe care o preconiza Banda lui Bill Gates și a celorlalți tâlhari mondialiști”. Articolul precizează în mod eronat că ar fi fost depusă o plângerea penală împotriva „noului vaccin Covid” și că „Bill Gates, Fauci și Big Pharma” ar fi pierdut procesul pentru că nu au putut dovedi că „toate vaccinurile lor din ultimii 32 ani au fost fără pericol pentru sănătatea publică!”. Informațiile din articol fac referire la vaccinurile împotriva COVID-19, care ar „interfera direct cu genomul pacientului, alterând materialul genetic al acestuia”.
Într-o singură zi de la publicare, articolul a fost distribuit în peste 241 de grupuri și pagini, a adunat 4,687 de reacții și a cuprins un public total de peste 3,2 de milioane de urmăritori pe Facebook.
Citește fact checking-ul integral aici.
Unii oameni contribuie la amplificarea conținutului înșelător sau fals din neatenție. Mai exact, un studiu realizat în SUA arată că mai mult de jumătate dintre participanți distribuie conținutul problematic deoarece nu acordă suficientă atenție pentru a verifica acuratețea informațiilor pe care le distribuie. Aceste rezultate trebuie interpretate pornind de la faptul că platformele digitale sunt construite astfel încât să permită utilizatorilor să parcurgă rapid informațiile momentului care, de cele mai multe ori, sunt un amestec de știri serioase și conținut cu potențial mare de viralizare (de exemplu, știri cu titluri captivante, mesaje emoționale și altele asemenea). În acest context, corelat cu faptul că sindromul „obezității informaționale” este tot mai răspândit, oamenii sunt tot mai puțin dispuși să evalueze acuratețea informațiilor, contribuind, de multe ori fără să vrea, la propagarea diferitelor forme de dezinformare. O soluție pentru a reduce din amploarea acestui tip de amplificare ar putea fi implementată de platformele digitale, prin reorientarea utilizatorilor către informații precise și corecte, încurajându-i să distribuie conținut de calitate, din surse sigure.
Citește mai mult:
scientificamerican.com – Most People Don’t Actively Seek to Share Fake News
psyh.org – On social media, most people do care about accurate news but need reminders not to spread misinformation: study
medicalxpress.com – Stemming the spread of misinformation on social media
Pe baza interacțiunilor anterioare (click-uri, like-uri, share-uri) și a anumitor caracteristici sociodemografice, algoritmul Facebook oferă utilizatorilor știri, reclame și recomandări personalizate, menite să crească timpul petrecut de aceștia pe platformă. Această hiper-personalizare, realizată mai ales cu ajutorul algoritmilor, a determinat apariția bulelor informaționale (filter bubbles), care alimentează, practic, convingerile preexistente ale oamenilor. Pentru a evidenția cum diferă newsfeed-urile utilizatorilor de Facebook în funcție de caracteristicile personale și de interacțiunile digitale anterioare, a fost lansat proiectul Split Screen, a cărui principală concluzie, susținută și de alte studii, este că platformele digitale contribuie la adâncirea diviziunilor sociale, alimentând polarizarea. În acest context, apare întrebarea firească: cum putem să ieșim din aceste bule informaționale? Una dintre soluții este să devenim conștienți de eventualele pericole care apar în procesul de informare (de exemplu, să conștientizăm prezența algoritmilor pe care noi înșine îi antrenăm să ne ofere anumite recomandări). O alta este să ne diversificăm dieta informațională, adică să încercăm să căutăm informații din surse diferite (regionale/ internaționale, nu doar locale) și, eventual, în formate diferite (audio/ video/ audio-video, nu doar text). O altă sugestie este să căutăm în mod constant diferite puncte de vedere asupra unui subiect despre care ne informăm.
Citește mai mult:
fs.blog – How Filter Bubbles Distort Reality: Everything You Need to Know
ted.com – Beware online “filter bubbles”
După mai multe luni de consultare cu asociații de fact-checking, companii tehnologice și reprezentanți ai guvernului, organizația internațională de fact-checking Full Fact a publicat documentul „A framework for information incidents”. Documentul se adresează organizațiilor, companiilor și factorilor de decizie în timpul unei crize și propune un mecanism de identificare și gestionare eficientă a dezinformării, a incidentelor informaționale, a infodemiilor sau a situațiilor în care apar goluri informaționale. Autorii au elaborat mai multe categorii de incidente și au stabilit o metodologie care permite evaluarea gravității acestora (de la nivelul 1 la 5). În funcție de gravitatea incidentului, documentul propune o serie de recomandări și studii de caz cu privire la gestionarea crizei.
Citește mai mult:
fullfact.org – A framework for information incidents
who.int – Infodemic
Atunci când vine vorba de încrederea publică, românii tind să se îndrepte către VEST. Conform sondajului „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, cel mai ridicat nivel de încredere a românilor s-a observat în cazul Germaniei (57,6%), aceasta fiind urmată de Uniunea Europeană (51,6%), NATO (49,4%) și SUA (47,2%). În cazul Chinei și Rusiei, procentul de încredere a românilor a fost de 19%, respectiv 16%. Variabilele care determină aceste valori sunt: vârsta, nivelul de educație, venitul, genul și mediul de proveniență. Astfel, comparând cel mai ridicat procent de încredere cu cel mai scăzut, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cele cu un nivel de educație mai ridicat sau persoanele care lucrează în mediul privat tind sa aibă o încredere mai mare în Germania, în timp ce, atunci când vine vorba de Rusia, încrederea este mai prezentă în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani.
Citește mai mult:
Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice a fost prezentat joi de către Comisia Europeană, având ca scop stimularea producției și consumului de produse ecologice. Conform Pactului Verde European, agricultura organică ar trebui să ocupe 25% din suprafața agricolă. În România, aceasta ocupă doar 2,4% din suprafața agricolă, comparativ cu media europeană, de 8%. În vederea îmbunătățirii situației agriculturii ecologice, în cadrul conferinței online privind Politica Agricolă Comună a României, Mihaela Luca a prezentat recomandările Executivului de la Bruxelles pentru România, care au în vedere: utilizarea plăților directe pentru fermele mici și mijlocii; creșterea rezilienței fermelor față de factorii externi; creșterea valorii adăugate a producțiilor agricole și sprijinirea creării de organizații și grupuri de producători.
Citește mai mult:
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a reafirmat că vor fi aplicate sancțiuni din partea Statelor Unite pentru toți cei implicați în proiectul gazoductului Nord Stream 2, dintre Rusia și Germania. Anthony Blinken a cerut tuturor entităților implicate să se retragă imediat din proiectul Nord Stream, pe care îl consideră nepotrivit pentru Germania, Ucraina și țările din Europa Centrală și de Est. Proiectul în valoare de peste 9 miliarde de euro urmează să aducă gaz natural din Rusia în Germania prin Marea Baltică printr-o conductă submarină de 1.200 de kilometri. În ciuda presiunilor atât din partea SUA, cât și din partea Franței, lucrările gazoductului sunt finalizate în proporție de 90%.
Citește mai mult:
reuters.com – Blinken warns entities involved in Nord Stream 2 pipeline to immediately quit
euronews.com – Nord Stream 2 is a bad idea and a bad deal for Europe, US’ Antony Blinken tells Euronews
Pe 25 și 26 martie, liderii UE s-au întrunit într-o video-conferință pentru a discuta problemele cu care se confruntă blocul comunitar. Printre acestea, s-au numărat pandemia și politica de apărare a Uniunii. În ceea ce privește criza din domeniul sănătății, Membrii Consiliului European au insistat asupra accelerării campaniilor de vaccinare și implicit a producției, distribuirii și aprobării vaccinurilor împotriva Covid-19. Totodată, s-a decis menținerea restricțiilor de călătorie. În timpul summit-ului, la care a participat și Președintele SUA, liderii UE au hotărât întărirea colaborării – atât între statele membre, cât și cu NATO. UE se dorește a fi mai autonomă din punct de vedere strategic, așa că ne putem aștepta la mai multe investiții în zona apărării.
Citește mai mult:
ec.europa.eu – Cum sunt dezvoltate, autorizate și introduse pe piață vaccinurile?
eeas.europa.eu – EU-NATO cooperation – Factsheets
„Facebook dorește să ne fixăm asupra modului în care putem stinge incendiile punctuale, în loc să ne concentrăm pe faptul că produsul însuși este inflamabil.”
Declarația congresman-ului republican Tom Malinowski, în contextul preconizatei elaborări a unui act legislativ care propune ridicarea imunității platformelor pentru mesajele găzduite, atunci când respectivele mesaje incită la violență.
Un raport mult așteptat, ce ar urma să prezinte concluziile investigației OMS în Wuhan, China – este practic finalizat. Publicarea raportului a fost deja amânată, ceea ce sporește nivelul de așteptare, mai ales că este vorba despre un subiect controversat: originea virsului SARS-CoV2, care a zguduit lumea întreagă.
Citește mai mult:
Independent.co.uk – WHO admits Covid origin report ‘faces pressures’
WHO.int – Origins of the SARS-CoV-2 virus