Newsletterul ANTI-FAKE (8-15 martie 2021)

Sunt platformele digitale pregătite pentru următoarea infodemie?

Platformele digitale au dovedit până acum o capacitate limitată de a preveni consecințele dezinformării. Un raport recent al Mozilla Foundation inventariază măsurile adoptate de Facebook, Twitter, YouTube și Tik Tok în contextul alegerilor prezidențiale din SUA. Aceste măsuri au fost vizualizate pe un grafic expresiv. Iată câteva momente cheie în cadrul acestei cronologii:

Octombrie 2019: sunt vizate reclamele politice. Twitter le interzice complet, Facebook înăsprește cerințele de transparență privind finanțarea publicității electorale;
Mai 2020: Twitter creează un precedent prin sancționarea unei postări a lui Donald Trump;
Octombrie-Noiembrie 2020: Facebook oprește recomandările pentru grupuri pe subiecte politice și sociale. Platformele etichetează și elimină reclame și postări înșelătoare cu privire la integritatea alegerilor. Se iau măsuri pentru promovarea surselor credibile de știri;
Ianuarie 2021: Platformele (inclusiv YouTube și TikTok) moderează și elimină postări, aplică sancțiuni, împiedică utilizatorii să creeze și să disemineze conținut care ar putea duce la escaladarea violențelor. Conturile lui Donald Trump sunt vizate direct.

Cercetarea realizată de Mozilla concluzionează că platformele au luat „prea puține măsuri, prea târziu”, iar principalul semnal de alarmă, relevant pentru situații asemănătoare este acela că, odată instalată, tendința către dezordine comunicațională cu greu mai poate fi inversată.

Citește mai mult:
medium.com – The questions we need to ask before the next infodemic

Rezultatele interogărilor făcute pe motoarele de căutare nu sunt neutre

Un articol recent discută despre modul în care motoarele de căutare – văzute drept mijloace strict neutre de informare – pot favoriza contactul cu un conținut înșelător, trunchiat sau hiper-personalizat. Motoarele de căutare „învață” preferințele utilizatorilor, pe baza obiceiurilor de consum media ale acestora (manifestat, în special, prin click-uri); pe baza identificării acestor preferințe, motoarele de căutare oferă conținutul cu cele mai mari șanse de a capta, în continuare, atenția utilizatorului. De exemplu, când realizăm o interogare pe un motor de căutare și accesăm un anumit link, lăsăm impresia că informația respectivă este relevantă pentru noi. Acel tip de conținut, în legătură cu care ne-am manifestat interesul, capătă mai multă vizibilitate, urcă pe primele locuri ale motorului de căutare, iar șansele ca alți utilizatori să îl acceseze cresc. În scopul analizării acestui fenomen, a fost dezvoltat un experiment bazat pe un joc educativ, Google or Not?. Rezultatele arată că oamenii nu au întotdeauna capacitatea de a distinge între informații reale și înșelătoare, iau de bune rezultatele interogărilor pe care le-au făcut pe motoarele de căutare, fără a conștientiza că aceste rezultate nu sunt 100% neutre, ci sunt influențate, așa cum am văzut, de istoricul căutărilor, de comportamentul digital anterior.Citește mai mult:
misinforeview.hks.harvard.edu – How search engines disseminate information about COVID-19 and why they should do better

Detaliile și acuratețea contează

În spațiul public online circulă o postare care pretinde că, în România, urmează să se adopte o „lege organică” cu privire la purtarea „permanentă” a măștii de protecție, în orice fel de spațiu (deschis sau închis). În aceeași postare, se atribuie unei personalități publice din România afirmația că masca este „sfântă și permanentă” și „nu ne vom mai debarasa de ea”, însă nu conține nici o trimitere către sursa respectivei declarații care să permită coroborarea acesteia din mai multe surse. De asemenea, nu există trimiteri către nici un proiect de lege. Citește articolul integral aici.

Experții în date, noile vedete ale sportului

Transferurile exorbitante din fotbal nu se mai rezumă la sportivi. Printre cele mai mari achiziții ale echipelor de club se numără acum analiștii de date. Statistica are deja un rol în deciziile privind alegerea noilor jucători și antrenori, dar echipe precum Manchester City, Liverpool sau FC Barcelona ridică jocul la un alt nivel: datele sunt colectate chiar în timpul meciului. Ulterior, experții le analizează cu ajutorul programelor software specifice, iar prin diverse strategii și permutări de jucători, îmbunătățesc, în timp real, șansele de câștig ale echipei. Deocamdată, doar cluburile de top au acces la astfel de resurse (soft-uri și experți). Cu timpul, costul programelor de big data analysis va scădea, tot mai multe echipe se vor alătura trendului, posibil chiar și din alte sporturi, iar progresul tehnologic, în special în domeniul inteligenței artificiale, va conduce la decizii de joc din ce în ce mai precise. Cu alte cuvinte, viitorul sporturilor se joacă atât pe teren, cât și în afara lui.Citește mai mult:
soccerment.com – The Growing Importance of Football Analytics

Pandemia a crescut riscul de abandon școlar timpuriu

În contextul pandemiei de COVID-19, educația este unul dintre cele mai afectate sectoare. La nivel global, în rândurile copiilor din medii defavorizate, care nu au acces la învățământul la distanță, s-a observat o creștere a riscurilor legate de: abandonul școlar; căsătoria timpurie; exploatare prin muncă. În România există o discrepanță majoră între învățământul din mediul rural și cel din mediul urban. Principalele probleme din mediile vulnerabile sunt: situația financiară precară; lipsa echipamentelor electronice necesare; conexiunea slabă sau inexistentă la Internet și pregătirea modestă a profesorilor în ceea ce privește predarea online. În aceste condiții, peste 91% dintre copii se simt stresați, iar mai mult de jumătate dintre elevii din mediul rural au înregistrat rezultate foarte slabe la examenul de Evaluare Națională.Citește mai mult:
worldvision.ro – Cursa celor 30 de ani de educație în Romanâia … rurală
salvaticopiii.ro – Impactul COVID-19 asupra educației

E-guvernarea în România se află la un nivel modest

La nivelul Uniunii Europene, ponderea persoanelor care folosesc site-urile autorităților publice pentru a se informa a crescut, ajungând la 47% în 2020 față de 33% în 2018. Deși folosirea e-guvernării a atins ponderi semnificative în state precum Danemarca, Finlanda, Olanda și Suedia, în România, doar 10% dintre cetățeni au folosit site-urile oficiale ale autorităților pentru a se informa. O cauză a acestui procent scăzut poate fi încrederea crescută a românilor în rețelele sociale, 7 din 10 români declarând că folosesc Facebook pentru a se informa. În contextul pandemiei de COVID-19, deși interesul pentru informarea online a crescut în general, încrederea în informațiile oferite de autorități a scăzut: 27,6% dintre români declarând că au foarte puțină încredere, iar 43,7%, puțină încredere în acest tip de informație.Citește mai mult
digitalnewsreport.org – Ce canale de informare folosesc românii
larics.ro – Barometru de sănătate publică

Criza semiconductorilor amenință industria auto

Pe fondul pandemiei și al vânzărilor accelerate de dispozitive IT precum PC-uri, telefoane mobile și tablete, cererea pentru semiconductori a explodat. Semiconductorii constituie componente electronice esențiale atât pentru sistemele de telefonie mobilă sau computere ultraperformante, cât și pentru industria auto. Pandemia de COVID-19 a accentuat dependența marilor producători de automobile din SUA și Europa de componentele electronice produse în Asia, în țări precum Taiwan, Coreea de Sud sau Japonia. Astfel, Comisia Europeană analizează posibilitatea de a lansa o alianță europeană cu privire la componente microelectronice, în timp ce mai mulți producători europeni au anunțat că își vor deschide propriile uzine de semiconductori pe teritoriul UE.Citește mai mult:
ft.com – Car chip shortage shines light on fragility of US supply chain
ec.europa.eu – Member States join forces for a European initiative on processors and semiconductor technologies

Apple deschide la Munchen un centru de cercetare dedicat tehnologiei 5G

Compania Apple a anunțat că va deschide, la Munchen, un centru de cercetare și inovare în domeniul tehnologiei 5G, sistemelor wireless și al producției de microcipuri. În următorii trei ani, gigantul tehnologic va investi peste un miliard de euro în laboratorul care ar putea deveni cel mai mare producător de microcipuri și software din Europa. Inițiativa Apple vine în contextul deficitului de semiconductori cu care se confruntă marii producători auto și industria tech din Europa și ar putea reduce semnificativ dependenţa SUA și a UE faţă de cipurile importate din Asia.

Citește mai mult:
theconversation.com – A global semiconductor shortage highlights a troubling trend: A small and shrinking number of the world’s computer chips are made in the US
forbes.com – There’s A Worldwide Shortage Of Semiconductors Hurting Car And Smartphone Companies, Here’s How Investors Can Benefit

Apple deschide la Munchen un centru de cercetare dedicat tehnologiei 5G

#Deepfake, viitorul conținutului digital

Deepfake vă prezintă știrile serii! Nu este o glumă, este rezultatul unui experiment realizat în urmă cu câteva luni de către postul TV sud-corean MBN. Producătorii au înlocuit-o pe jurnalista Kim Joo-Ha cu un avatar creat prin tehnologia deepfake (materiale video realizate de la zero cu ajutorul inteligenței artificiale).
„Acesta este viitorul conținutului digital”, punctează Victor Riparbelli, co-fondator al Synthesia, o companie specializată în derularea de training-uri pentru mediul corporatist prin intermediul deepfakes.

Portugalia convoacă în luna iunie „summit-ul de redresare” al UE

Ana Paula Zacarias, Secretar de stat pentru afaceri europene al Portugaliei, a subliniat importanța discutării la nivel european a situației economice și financiare actuale. În acest context, ca răspuns la criza economică generată de pandemia de COVID-19, Portugalia a anunțat intenția de a organiza pe 21 iunie 2021, la Lisabona, un summit la nivel înalt în cadrul căruia să fie discutate planurile de redresare economică a celor 27 de state membre UE.

Citește mai mult:
euractiv.com – Portugal convenes EU ‘recovery summit’ in June

Articole asemănătoare:

Fact checking-ul săptămânii: Cazul Indiei: contrastul dintre relatările din social media și catastro...luni aprilie 26, 2021

Tehno Impact: Giganții tehnologiei, adevărate puteri economiceluni iulie 12, 2021

Pe urmele fake-ului: Rețea globală de dezinformare, prezentă de 15 ani la Bruxellesluni decembrie 7, 2020

Accent: Ce urmează după Facebook papers?joi noiembrie 4, 2021

Psihologia dezinformării: Cu ochii larg deschiși prin jungla informaționalăluni noiembrie 9, 2020

Fact checking-ul săptămânii: Un raport despre pretinsa „slăbire a Germaniei și consolidarea SUA” atr...joi septembrie 22, 2022

Amprenta digitală: Atacuri cibernetice asupra trustului de presă BBC și companiei British Airways re...miercuri iunie 28, 2023

Best of ANTI-FAKE Fact Checking (NOIEMBRIE 2022): Afirmații fabricate despre SUA atribuite actorului...miercuri decembrie 21, 2022

Focus Româania: Alegeri parlamentare: prezența scăzută la vot și ascensiunea unui partid nouluni noiembrie 30, 2020

Focus Global: Prima Convenție Democrată online, un succes: Biden câștigă în popularitateluni august 17, 2020