Comisia Europeană ar putea înăspri regulile cu privire la microtargetarea publicității politice în mediul digital. Este pusă în discuție opțiunea de a interzice complet această practică, în anumite condiții (de exemplu, pentru a limita răspândirea dezinformării și pentru a proteja integritatea alegerilor). Ne putem întreba de ce este nevoie de aceste măsuri, mai ales că Pachetul legislativ privind Serviciile Digitale prevede deja creșterea transparenței prin dezvăluirea surselor mesajelor politice sponsorizate, și prin publicarea informațiilor legate de targetarea utilizatorilor („De ce vedeți această reclamă?”).
Microtargetarea utilizează datele noastre personale pentru a crea profiluri psihologice foarte precise și pentru a personaliza mesajele publicitare în funcție de acele profiluri. De un deceniu deja, studiile de marketing au confirmat că oamenii sunt de câteva sute de ori mai dispuși să dea click pe o reclamă care se adresează profilului lor specific. Această practică a devenit subiect de controversă globală cu ocazia dezvăluirilor privind activitatea Cambridge Analytica, firma de consultanță care a utilizat abuziv datele Facebook pentru a servi cauzei Brexit și alegerii lui Donald Trump.
Uniunea Europeană a accelerat eforturile pentru reglementarea ecosistemului media digital (Planul de acțiune pentru democrația europeană și Actul legislativ privind serviciile digitale). Iar instituția europeană de control în domeniul protecției datelor cu caracter personal, EDPS, militează pentru sancționarea practicilor de urmărire omniprezentă a activității digitale („pervasive tracking”) și restricționarea tipurilor de date care pot fi utilizate pentru targetare.
Citește mai mult:
eore.org – Digital Microtargeting Political Party Innovation Primer
Pingback: Tu știi cât costă amprenta ta digitală? Lecţii de la un hacker care s-a răzgândit – Radio Calea Spre Cer