Newsletterul ANTI-FAKE (22 februarie – 1 martie 2021)

Conferința de Securitate de la München, cu o tradiție de șase decenii, a fost amânată anul acesta din cauza pandemiei. În schimb, a fost organizată pe 9 februarie o ediție specială online, cu participarea liderilor marilor puteri occidentale, SUA, Franța, Germania și Regatul Unit, alături de alți oficiali de rang înalt: președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Tema reuniunii a fost „Beyond Westlessness” (în traducere aproximativă „Dincolo de lumea post-occident”), făcând trimitere la problemele analizate la Conferința din anul precedent, și anume scăderea influenței Occidentului în lume și degradarea sistemului împărtășit de valori.Optimismul manifestat în 2021 este stimulat, în principal, de angajamentul președintelui Biden de a relua legătura transatlantică fracturată în timpul administrației anterioare și de a reafirma leadership-ul american la nivelul NATO. Aliatul tradițional al SUA, Regatul Unit, își menține, prin vocea premierului Johnson, fidelitatea în fața obiectivelor comune: „Succesul Marii Britanii la nivel global depinde de stabilitatea spațiului euro-atlantic”. Puțin mai reținuți au fost Emmanuel Macron și Angela Merkel. Cea din urmă a atras atenția că o abordare strategică unitară este posibilă și necesară, chiar dacă sunt situații în care interesele individuale diferă, în timp ce Președintele francez a reluat într-o formă atenuată criticile la adresa Alianței, exprimate în anii precedenți.

Conferința a conturat câteva idei majore: revenirea SUA în postura de lider pe probleme de securitate; revigorarea Alianței transatlantice; abordarea comună a relației cu Rusia și China; conjugarea eforturilor de gestionare a pandemiei; stabilirea unor ținte comune transatlantice în domeniul digital și în cel al schimbărilor climatice.

Citește mai mult:

politico.eu – The transatlantic cavalry rides again

securityconference.org – Beyond Westlessness. A Readout from the Munich Security Conference Special Edition 2021

Pe măsură ce comerțul electronic a luat amploare, „producția” de recenzii a devenit tot mai profitabilă. Recent, au fost descoperite 10 site-uri web care vând recenzii false pentru produsele de pe Amazon Marketplace. Deși Amazon și-a anunțat poziția fermă de a lupta împotriva acestui fenomen, prin aplicarea de măsuri severe asupra celor implicați, comercializarea recenziilor false nu pare să se aproprie de sfârșit. Efectele unor opinii fabricate asupra percepției oamenilor și, implicit, asupra deciziilor de cumpărare reprezintă o problemă reală, ținând cont de faptul că tot mai multe persoane aleg un anumit produs evaluând recenziile altor utilizatori. Iată câteva sfaturi care ne-ar putea ajuta să nu dăm crezare unor astfel de recenzii contrafăcute: (1) fii sceptic – nu crede tot ce este scris despre un produs, mai ales dacă îi este asociat un număr mult prea mare de păreri; (2) recitește textul pentru a vedea dacă aceleași idei se repetă în mai multe recenzii; (3) manifestă prudență față de conținutul foto/ video fiindcă, de multe ori, acesta poate fi fals; (4) raportează orice mesaj pe care îl percepi ca fiind înșelător.

Citește mai mult:
which.co.uk – How to spot a fake review
theconversation.com – How to spot a fake review: you’re probably worse at it than you realise

În ultimii ani, mema a devenit o formă tot mai populară a interacțiunilor din mediul online. Aceasta constituie un amestec dintre un text și o imagine sau un clip video scurt, fiind,  de cele mai multe ori, asociată unor glume. Memele pot deveni instrumente eficiente de răspândire a dezinformării, datorită ușurinței cu care pot fi create, a vitezei de viralizare și a dificultății de a le combate. Pandemia de COVID-19 a accentuat riscul ca memele să răspândească zvonuri, teorii ale conspirației sau conținuturi înșelătoare.Iată un exemplu de memă care s-a viralizat rapid în Italia la sfârșitul anului 2020 și care ar conține „schema cipului 5G descoperit de către ruși în vaccinul Pfizer împotriva COVID-19”:

Citește articolul complet aici.

La o săptămână de la decizia Facebook de a bloca paginile locale de știri, parlamentul australian a adoptat legea News Media Bargaining Code care obligă giganți precum Google și Facebook să plătească instituțiilor mass media pentru conținutul preluat pe platforme. Conform autorităților, Codul va asigura „remunerarea echitabilă a instituțiilor mass media pentru conținutul pe care îl generează, în vederea susținerii interesului public pentru jurnalism în Australia”. Legea este criticată pe motiv că favorizează trusturile de presă în detrimentul publicațiilor mai mici, invocându-se faptul că acordurile dintre platforme și respectivele trusturi nu sunt transparente.

Bitdefender a atras atenția cu privire la seriile de e-mail-uri frauduloase ce par a fi trimise din partea mai multor bănci cunoscute. Metodele folosite de hackeri includ accesarea unor link-uri pentru actualizarea datelor, accesarea de fișiere atașate sau folosirea logo-urilor băncilor. Astfel de metode au fost folosite și în cazul altor organizații precum Poșta Română și firmele de curierat. Se recomandă verificarea atentă a expeditorului și adresei acestuia, precum și folosirea paginilor de Internet oficiale ale companiilor. Reamintim, în acest sens, alte șase fapte ce pot fi comise prin intermediul platformei Facebook și care pot fi incriminate ca atare potrivit reglementărilor în vigoare: falsul informatic; accesul ilegal la un sistem informatic; alterarea integrității datelor informatice; înșelăciunea pe Internet; jignirile și discriminarea. Acestea pot fi pedepsite în mod contravențional sau penal.

Citește mai mult:
agerpres.ro – Bitdefender: Numele a 6 bănci populare din România sunt folosite ilegal de hackeri pentru a păcăli clienții
scj.ro – Comunicat privind decizia pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în şedinţa din 25 ianuarie 2021

România se confruntă cu un declin demografic accentuat

Populația statelor membre ale UE este în scădere, cel mai semnificativ declin înregistrându-se în țări precum Bulgaria, Letonia, România, Croația și Italia. În România, în 2020 numărul persoanelor decedate l-a depășit pe cel al nou-născuților, estimându-se că, până în 2050, populația țării va scădea la 16 milioane de locuitori. Alte două cauze ale declinului demografic sunt: migrația persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 44 de ani și creșterea indicelui de îmbătrânire demografică (121,3 persoane vârstnice la 100 de tineri în 2020, față de 118,2 în 2019). Declinul demografic afectează puternic economia, iar pentru remedierea depopulării masive, guvernanții au în vedere soluții precum: construirea de creșe și after-school-uri, stimulente financiare sau extinderea vârstei de pensionare, de la 65 la 70 de ani.

Citește mai mult:

digi24.ro – Câți locuitori va mai avea România peste 30 de ani. Expert în demografie: Pierderea de 100.000 din 2020 e enormă, va fi și mai dramatic

insse.ro – Tendințe sociale

Statisticile arată că, anul trecut, Germania a înregistrat un deficit bugetar de 139,6 miliarde de euro, echivalentul a 4,2% din PIB. Acesta este primul deficit bugetar anual raportat de guvernul german în ultimii aproape 10 ani și al doilea ca mărime de la unificarea Germaniei. Potrivit previziunilor lansate de Banca Centrală a Germaniei, aceste valori se vor menține și în 2021. Datele trebuie interpretate în contextul în care Germania și-a suspendat temporar politica bugetară „schwarze Null” (black zero), politică în virtutea căreia împrumuturile erau, practic, interzise, pentru a limita prăbușirea economică fără precedent apărută pe fondul pandemiei de COVID-19.

Citește mai mult:
financialtimes.com – Top Merkel aide under fire after call for debt limit to be suspended
dw.com – Record German debt due to pandemic, but less than expected

India anunță reguli dure pentru giganții tehnologici

India a anunțat o serie de noi reguli pentru platformele digitale, serviciile de streaming (precum Netflix) și publicațiile media digitale. Companiile vizate vor fi obligate să răspundă solicitărilor de eliminare a conținutului ilegal, violent sau a dezinformării într-un interval de 24 de ore și să ofere o remediere completă a problemei în 15 zile. De asemenea, acestea vor avea obligația de a deschide un birou în India și de a numi reprezentanți locali care să răspundă cererilor utilizatorilor. Conform noilor reguli care vor intra în curând în vigoare, companiile vor publica un raport lunar cu privire la conținutul ilegal semnalat pe platforme și măsurile adoptate.

Citește mai mult:
techcrunch.com – Facebook, Twitter, WhatsApp face tougher rules in India
cnn.com – India imposes new rules on Facebook, Twitter and YouTube

De ce tindem să fim de acord cu opinia majorității? O explicație de natură psihologică este aceea că tindem să ne aliniem la curentul perceput ca dominant. Facem acest lucru din mai multe motive: ni se pare mai ușor să susținem o părere dacă aceasta este acceptată pe scară largă; ne dorim să nu fim excluși din grupurile din care facem parte și, prin urmare, ne oferim acordul implicit față de opiniile împărtășite în cadrul lor; în general, ideile susținute de cei mai mulți sunt percepute ca fiind corecte, iar dorința noastră este să fim de partea câștigătorului.Cum putem evita o aliniere „oarbă” la „comportamentul de turmă” (herd behavior), mai ales în contextul actual, al supraabundenței de informații – unele înșelătoare sau chiar false? În primul rând, în loc să preluăm și să amplificăm o idee împărtășită de alți oameni (chiar dacă este vorba despre membri ai familiei sau de prieteni), ar trebui să gândim critic și să analizăm, cu atenție, dovezile pe care se bazează respectiva idee. În al doilea rând, ar trebui să luăm în considerare și argumentele care contrazic ceea ce crede majoritatea. În sfârșit, atunci când ne formăm propria opinie, ar trebui să gândim pentru noi înșine, limitând, pe cât posibil, presiunea exercitată de grupurile din care facem parte.

Citește mai mult:
verywellmind.com – Bandwagon Effect as a Cognitive Bias
psychologytoday.com – The Bandwagon Effect. Are we going to think for ourselves?

„Transmit un mesaj neechivoc lumii întregi: America a revenit. Și nu ne uităm înapoi, ne uităm înainte, împreună.” (Joe Biden,  președintele Statelor Unite ale Americii, la ediția specială a Conferinței de Securitate de la München, februarie 2021)

Tehnologia 5G este implementată încet și neuniform de către țările UE. De aceea, noul plan al Comisiei Europene privind digitalizarea, ce va fi comunicat pe 9 martie, va include obiective ambițioase de implementare a aceste tehnologii cu rol esențial în competiția tehnologică globală.