Newsletterul ANTI FAKE (15-22 februarie 2021)

Cetățenii australieni au constatat, joia trecută, că paginile de Facebook ale organizațiilor locale sau internaționale de știri nu mai sunt disponibile, iar newsfeed-ul lor este privat de acest tip de conținut. Decizia radicală luată de Facebook vine ca reacție la News Media Bargaining Code, un text de lege elaborat de guvern împreună cu autoritatea de reglementare a concurenței. Propunerea are ca obiectiv rezolvarea asimetriei de putere dintre companiile media și giganții digitali Google și Facebook. Legea îi obligă pe aceștia din urmă să negocieze acorduri comerciale individuale sau colective cu producătorii de știri și prevede inclusiv un sistem de arbitraj și de penalizări în acest sens. Logica din spatele propunerii este că giganții digitali fac audiență și obțin implicit venituri importante din publicitate exploatând conținutul pe care terțe părți li-l pun la dispoziție gratis.Spre deosebire de Google, care a cedat și a încheiat recent acorduri în valoare de 47 milioane de dolari pe an cu cele mai mari societăți de televiziune din Australia, Facebook continuă să se opună implementării acestui nou sistem. William Easton, director executiv Facebook pentru Australia & Noua Zeelandă, argumentează că actul normativ interpretează relația dintre platformă și producătorii de știri „într-un mod fundamental greșit”, iar veniturile pe care le obține Facebook de pe urma acestui tip de conținut sunt oricum reduse. În cazul Facebook, afirmă Easton, „editorii distribuie benevol știrile deoarece acest lucru îi ajută să își crească audiența și veniturile din abonamente și publicitate”, în timp ce Google indexează știrile în mod automat, fără acordul expres al companiilor care le publică.

Implicațiile conflictului sunt notabile. Traficul de pe site-ul organizațiilor de știri din Australia a scăzut cu 13%, în condițiile în care aproape un sfert dintre cetățenii acestei țări folosesc social media ca sursă primară de informare. Măsura a afectat din greșeală (după cum se apără compania) și unele pagini guvernamentale care vizau serviciile de sănătate și urgență, ceea ce a privat cetățenii de acces la informații vitale. Nu în ultimul rând, vidul informațional creat prin blocarea accesului la știri verificate este mai ușor ocupat  de către dezinformare și alte forme de conținut înșelător. Modul în care va fi aplanată disputa va influența modelele de reglementare din alte state. La nivelul UE, noile prevederi privind drepturile de autor, care reglementează inclusiv parametrii în care platformele online pot folosi conținutul organizațiilor de știri, încep să fie transpuse în legislația națională.

Citește mai mult:
euractiv.com – EU says copyright laws make situation different from Australia

În spațiul online atât românesc, cât și internațional, circulă mai multe articole, postări și meme-uri conținând următoarea afirmație care ar fi fost făcută pe postul american de televiziune CNN: „Nu vă alarmați dacă oamenii încep să moară după ce au luat vaccinul” (sic!). În România, pot fi regăsite mai multe articole cu titluri asemănătoare, însoțite de imagini cu persoane în vârstă care sunt vaccinate, spre exemplu: „CNN îi liniștește pe americani: Nu vă alarmați dacă oamenii decedează după ce sunt vaccinați” sau „CNN: Nu am fi surprinși ca cineva să moară după vaccin, înseamnă că le-a venit timpul”.

Recent, Twitter a anunțat testarea propriei platforme de fact-checking Birdwatch, care permite oricărui utilizator să semnaleze informațiile pe care le consideră false sau înșelătoare și să scrie note informative. De asemenea, Birdwatch oferă scoruri de credibilitate utilizatorilor care au realizat activitatea de fact-checking. Totuși, la câteva săptămâni de la lansare, platforma ridică unele riscuri pentru comunitatea Twitter. O analiză Poynter arată că, din 2700 de note informative, doar 126 au fost evaluate drept credibile, în timp ce peste 50% dintre acestea nu includ surse care ar fi stat la baza afirmațiilor demontate de utilizatori. În acest sens, experții consideră că Twitter ar trebui să modifice regulile pentru utilizatorii Birdwatch: să nu fie permise notele fără surse, să fie stabilit un număr maxim de note pentru fiecare utilizator și să ofere utilizatorilor cursuri de alfabetizare media și fact-checking.Citește mai mult:
poynter.com – Analysis: Twitter’s crowdsourced fact-checking experiment reveals problems

techcrunch.com – Twitter’s Birdwatch fights misinformation with community notes

După mai bine de 9 ani, NASA a reușit să trimită, cu succes, un nou rover pe suprafața planetei Marte. Cântărind peste o tonă, rover-ul Perseverance a amartizat după un voiaj de peste 6 luni. Roverul robot este, în fapt, un laborator mobil, dotat cu cea mai performantă tehnologie. Perseverance va experimenta transformarea dioxidului de carbon în oxigen, va colecta mostre de sol pentru a fi aduse pe Pământ și va capta sunete – primele înregistrate pe Marte. Roverul este însoțit de un elicopter-dronă, Ingenuity, primul de acest fel care a ajuns pe altă planetă. Întreaga misiune face parte dintr-o strategie de a coloniza planeta Marte – cursă în care sunt înscriși inclusiv actori privați, precum Jeff Bezos sau Elon Musk. China și Emiratele Arabe Unite au propriile misiuni în desfășurare.

Citește mai mult:
cnn.com – Incredible new images shared by Perseverance rover after Mars landing
planetary.org – Every Mission to Mars, Ever

Conform unei analize publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD), rezultatele școlare ale elevilor depind de: modul de predare a cadrelor didactice, gradul de mulțumire a profesorilor la locul de muncă, mediul de proveniență a elevilor și influența colegilor. Analiza se bazează pe date PISA și TALIS, care au arătat un nivel ridicat al analfabetismului funcțional în rândul elevilor din România. În aceste condiții, Ministrul Educației dorește, printre altele, să definească și să asigure alfabetizarea funcțională a elevilor pentru fiecare nivel. În ceea ce privește școala online, elevii din medii avantajate au avut mai puțin de pierdut în procesul de învățare decât elevii care provin din medii definite de lipsa dotărilor și sprijinul redus din partea școlii sau familiei.

Citește mai mult:
edupedu.ro – Școli mai bune: Elevii au rezultate superioare când profesorii petrec mai mult timp predând efectiv la clasă și sunt mulțumiți de locul de muncă și când există un echilibru academic și socio-economic între colegi – analiză pe baza PISA-TALIS

Potrivit datelor oferite de Eurostat, China a detronat Statele Unite, devenind principalul partener comercial al Uniunii Europene în 2020. Exporturile către China au crescut cu 2,2%, iar cele către SUA au scăzut cu 8,2%. Datele arată că importurile din China au crescut cu 5,6%, iar cele din SUA au scăzut cu 13,2%. O explicație a creșterii exporturilor este aceea că investițiile publice masive în infrastructură au alimentat cererea de produse europene. Pe de altă parte, UE a cumpărat din China cantități mari de produse farmaceutice, echipamente și materiale medicale, echipamente de protecție individuală, sporind importurile. Această tendință pare să continue în prima jumătate a acestui an, deoarece ambele părți au convenit să semneze un acord de investiții care să le ofere companiilor un acces sporit pe piețele partenerului.

Citește mai mult:
esthinkthank.com – The New EU-China Trade Deal: Setting the tone for Global Politics in 2021?
forbes.com – What The European Union And China Investment Agreement Will Mean For Future Retail Trade Deals

Conferinţa de Securitate de la München: relansarea cooperării transatlantice

Ce facem atunci când întâlnim un conținut care ni se pare înșelător sau fals? O posibilă metodă de a reduce incertitudinea este „citirea laterală” (lateral reading). Aceasta se referă la acțiunea de verificare a informațiilor pe măsură ce le citim. Mai exact, atunci când citim o știre publicată în mediul online, este recomandabil să apelăm la o serie de strategii utilizate pe scară largă de către fact-checker-ii internaționali. Acestea sunt: (a) verificăm sursa informației, istoricul și credibiliatea acesteia; (b) verificăm sursa primară a informației (apăsând pe hyperlink-urile din textul citit, care trebuie să fie valide/ funcționale) și, apoi, din nou, verificăm credibilitatea acestei surse primare invocate în textul pe care îl parcurgem; (c) analizăm posibilele încadrări părtinitoare sau ideologice ale conținutului ; (d) căutăm alte articole publicate de același autor; (e) verificăm site-ul pe care este publicat conținutul respectiv sau istoricul postărilor (dacă este vorba despre un conținut publicat pe rețelele sociale); (e) investigăm felul în care a fost tratat subiectul de către alte surse, în special de cele care oferă puncte de vedere diferite. Toate aceste recomandări pot contribui la formarea unei imagini mai clare asupra unui anumit subiect și ne pot feri de multe dintre capcanele dezinformării.

Citește mai mult:
webliteracy.pressbooks.com – What “reading laterally” means
www.teachthought.com – What’s The Difference Between Lateral Reading And Vertical Reading?

Proiectul de lege care face obiectul disputei se află în dezbatere parlamentară, iar guvernul australian își menține susținerea pentru forma curentă a acestui act normativ.