Pandemia și „falimentul informațional”
Pandemia de COVID-19 a condus la prăbușirea încrederii în instituții și în lideri, sub imperiul turbulențelor sociale, dar și al dezinformării. Sunt concluziile Edelman Trust Barometer 2021, un sondaj de opinie internațional cu o tradiție de 21 de ani. Raportul semnalează „eșecul ecosistemului de încredere socială, care nu mai poate face față exploziei infodemiei. Cei patru piloni – mediul de afaceri, cel guvernamental, societatea civilă și mass media – au intrat într-o zonă de faliment informațional și au obligația de a recâștiga încrederea și de a trasa noi direcții de înaintare.”Conform sondajului, guvernele lumii au beneficiat de un vot în alb din partea cetățenilor la începutul pandemiei, fiind instituția creditată cu cel mai mare grad de încredere în luna mai 2020. Avantajul a fost pierdut repede. În lunile care au urmat, încrederea în guvernele naționale a înregistrat evoluțiile cele mai nefavorabile, ajungând la 56% (medie globală, ianuarie 2021). Asistăm în paralel și la o criză a încrederii în lideri, fie că provin din domeniul politic, de afaceri, religios, sau jurnalistic.
Infodemia și neîncrederea se hrănesc reciproc. Cetățenii nu mai disting eficient între sursele credibile și cele îndoielnice, ceea ce face posibilă infodemia, care, la rândul ei, amplifică neîncrederea. Se înregistrează recorduri negative ale încrederii în sursele de știri și informații, fie că este vorba de social media (în care doar 35% dintre respondenți au încredere), mass media tradiționale (53%) sau motoarele de căutare (56%). Nu în ultimul rând, notăm corelația între proasta igienă informațională și disponibilitatea de vaccinare: doar 56% dintre cei care sunt vulnerabili la infodemie s-ar vaccina împotriva COVID-19 în primul an, comparativ cu 70% dintre persoanele care practică o igienă informațională adecvată.
Conținutul înșelător livrat „cu dedicație” este periculos
„În 2021, este important să ne amintim că dezinformarea nu se întâmplă doar pe principalele platforme digitale.” Aceasta este concluzia unui
articol recent, în care se atrage atenția asupra unor tehnici „old school” de răspândire a conținutului înșelător sau fals, folosite tot mai des alături de cele mai noi, preponderent digitale. Categoria tehnicilor „old school” este acoperită de pliante, panouri publicitare, email-uri, SMS-uri și apeluri robotizate. Principalul lor avantaj este acela că se pot „camufla” cu ușurință, motiv pentru care detectarea lor (și, implicit, a autorilor lor) devine, de multe ori, o misiune imposibilă. Conținutul înșelător sau fals transmis prin astfel de tehnici poate fi chiar mai convingător decât cel răspândit cu ajutorul platformelor digitale. Faptul că un mesaj este transmis țintit către o persoană anume (direct acasă sau pe telefonul mobil) are un impact negativ mai puternic decât dacă acel mesaj ar fi făcut parte dintr-un flux (de multe ori copleșitor) de informații disponibile pe platformele digitale.
Citește mai mult:
The Washington Post –
„Suspicious robocall campaign warning people to ‘stay home’ spooks voters nationwide”
AARP –
„Beware of Robocalls, Texts and Emails Promising COVID-19 Cures or Stimulus Payments”
De unde provine dezinformarea despre vaccinul anti-COVID-19?
Dezinformarea despre vaccinuri își are originea în
narațiuni mai vechi care s-au perpetuat și până la izbucnirea pandemiei de COVID-19. De-a lungul istoriei, cele mai comune dezinformări anti-vaccin au făcut referire la conținutul periculos al vaccinurilor sau la daunele pe care le poate provoca pe termen lung. Îngrijorările actuale ale omenirii s-au reflectat și în cele mai recente teorii ale conspirației și
mituri despre vaccinul anti-COVID-19. Astfel, ezitarea de a consuma produse modificate genetic ar fi determinat speculațiile că vaccinul alterează ADN-ul uman, iar neîncrederea publică în autorități și în marile companii care colectează datele personale ar fi determinat promovarea unor falsuri despre implantare cu cip și controlul în masă a populației.
Citește mai mult:
healthline.com –
COVID-19 Vaccine Misinformation: How Social Media Fact Checks Can Help
theconversation.com –
Vaccines alone aren’t enough to eradicate a virus – lessons from history
Resursa viitorului Uniunii Europene: Spațiul
Cei care nu au avut până acum acces la internet fix vor putea, în următorul deceniu, să beneficieze de conexiune din spațiu. Acesta este unul din faptele care rezultă
din inițiativa Uniunii Europene de a-și dezvolta propria rețea de sateliți, asemenea celor de la Starlink și OneWeb. Astfel, Comisia Europeană își propune să deprindă autonomie față de SUA și UK-India, respectiv, în ceea ce presupune infrastructura de comunicare din spațiu. Ultimul asemenea efort strategic european s-a concretizat cu sistemul de navigare Galileo – proiect care a durat 20 de ani. De această dată însă, obiectivul este de a accelera procesul, a relatat comisarul UE pentru piață internă, Thierry Breton, la
Conferința Spațială Europeană. Ministrul portughez al științei, tehnologiei și învățământului superior, Manuel Heitor,
a reiterat importanța spațiului ca „resursă critică” pentru o UE digitală și ecologică. Nouă mega-constelație ar putea susține afacerile mici și mijlocii și îmbunătăți productivitatea agriculturii, supravegherii maritime, dezvoltării urbane și a transportului autonom, a mai menționat acesta. Anterior conferinței,
Comisia Europeană inițiase un studiu de fezabilitate împreună cu sectorul privat. Rezultatele sunt așteptate în aprilie.
Citește mai mult:
Esa.int –
[Agenția Spațiala Europeană] Date şi Cifre
Gsa.europa.eu –
Galileo – sistemul global de navigație prin satelit al Europei
Cnet.com –
Starlink competitor OneWeb to offer satellite broadband next year
Salariul mediu nominal net a crescut în 2020 față de anul 2019
Finalul anului 2020 a fost unul fericit din punct de vedere al creșterii salariale. În luna noiembrie, în România s-a înregistrat o creștere cu 2% a salariului mediu față de luna octombrie 2020. Comparând salariul mediu nominal net din anul 2019 cu cel din anul 2020, se poate observa o creștere cu 7,3%. Potrivit
Institutului Național de Statistică, cele mai mari valori ale salariului mediu nominal net se regăsesc în industria IT, iar cele mai mici în domeniul HORECA. Cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate în domenii precum: fabricarea tutunului, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor și transporturile pe apă. În domeniile activităților culturale și fabricării produselor farmaceutice de bază au fost vizibile scăderi ale salariului mediu net, însă acest lucru poate fi cauzat de întreruperea activității din cauza pandemiei de COVID-19.
Citește mai mult:
https://www.gandul.ro/financiar/cariere-financiar/piata-muncii/castigul-salarial-mediu-net-crestere-de-2-in-noiembrie-2020-it-istii-de-cinci-ori-mai-bine-platiti-decat-cei-din-horeca-19568916
România a fost inclusă de New York Times în topul celor 52 de locuri de vizitat
Publicația New York Times a inclus România pe listele cu locuri ce merită vizitate. Parcul Național Domogled – Valea Cernei ocupă locul 50 în topul celor 52 de locuri de vizitat în 2020, iar Bucovina și Maramureșul se află pe lista destinațiilor de vacanță recomandate în timpul pandemiei, realizată pe baza recomandărilor cititorilor. Acestea au fost alese datorită autenticității lor și modului de trai care a dispărut odată cu timpul din alte zone ale lumii.
Citește mai mult
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/locul-din-romania-inclus-de-new-york-times-pe-lista-celor-52-de-destinatii-de-vizitat-in-2020-1244553
https://www.mediafax.ro/life-inedit/bucovina-si-maramures-pe-lista-destinatiilor-de-vacanta-recomandate-de-new-york-times-19870402
Războiul comercial dintre China și SUA lovește în firmele europene
Războiul comercial dintre SUA și China, ce escaladează încă din 2018, nu va putea fi aplanat în timpul administrației Biden.
Deutsche Welle citează un studiu dat publicității de către think thank-ul
MERICS, conform căruia companiile europene sunt vulnerabile în fața tensiunilor sino-americane. Autorii studiului estimează că SUA și China vor continua eforturile de a reduce dependența economică reciprocă, intrând pe traiectorii divergente. Barierele create perturbă deja lanțurile globale de aprovizionare, cu impact asupra majorității sectoarelor economice. Cele mai expuse sunt firmele dependente de tehnologii aflate sub monopolul uneia sau alteia dintre cele două mari puteri economice.
Citește mai mult:
MERICS:
Decoupling – Severed Ties and Patchwork Globalisation
Comisia Europeană:
European Commission EU and China reach agreement in principle on investment
Succesorul Angelei Merkel la conducerea CDU
Principalul partid de guvernare din Germania, Uniunea Creștin Democrată (CDU), și-a ales un nou lider. Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia și aliat al cancelarului german, a câștigat alegerile interne din CDU, în fața contracandidatului Friedrich Merch. Președintele ales a anunțat că va continua direcția centristă de guvernare a cancelarului Merkel și va pleda pentru mai multă cooperare cu SUA, o Uniune Europeană mai activă și un angajament mai strâns germano-francez. Laschet, noul successor la conducerea CDU, ar putea deveni următorul cancelar al Germaniei. Angela Merkel a declarat că se va retrage din funcție în septembrie 2021, după 16 ani de mandat.
Citește mai mult:
politico.eu – Merkel era may only just be beginning
bbc.com – German chancellor race: The men vying for Merkel’s job
Cercetătorii recomandă: informați-vă din surse oficiale!
Pandemia de COVID-19 reprezintă „terenul fertil” pentru o serie întreagă de
incertitudini și
temeri. În acest context, tot mai mulți oameni încearcă să găsească răspunsuri la diferite întrebări în informațiile disponibile public. Aici, însă, intervine problema supraabundenței de informații, fenomen care a dobândit o amploare considerabilă în ultima perioadă. Cercetătorii arată faptul că expunerea la prea multe informații (fie ele credibile sau nu) este adeseori asociată cu stări anxioase – pentru că nu pot cuprinde toate informațiile pe care le întâlnesc, oamenii nu știu ce să mai creadă. De exemplu, cu privire la cifre (numărul de persoane infectate cu SARS-CoV-2, numărul de decese, numărul de persoane vaccinate etc.), datele pot fi diferite în funcție de sursa acestora și/ sau în funcție de metoda de raportare. La fel și unele grafice care prezintă diferite aspecte cu privire la pandemie. Efectele acestor discrepanțe – aparent inocente – pot fi severe și pot include alimentarea unei stări de nesiguranță în rândul populației. Astfel,
una dintre soluții și, poate, cea mai accesibilă este aceea de a folosi doar sursele oficiale de informare cu privire la pandemia de COVID-19.
Citește mai mult:
Eurek Alert! –
„COVID-19 information overload leads to simple but unhelpful choices”
The Conversation –
„Coronavirus numbers confusing you? Here’s how to make sense of them”
#Problematic
„Dreptul la libertatea de opinie are o importanță fundamentală. Angela Merkel consideră problematică închiderea conturilor președintelui SUA pe rețelele sociale” –
declarația lui Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german.
Citește mai mult:
Ministrul polonez al Justiției inițiază o
propunere legislativă care interzice platformelor digitale să elimine conținutul sau conturile care nu încalcă legile din Polonia.
Echipa de experți a OMS va investiga originea coronavirusului în Wuhan
O misiune a Organizației Mondiale a Sănătății alcătuită din zece experți în epidemiologie, virusologie și sănătate publică a ajuns la Wuhan pentru a ancheta cauzele declanșării pandemiei de COVID-19. Grupul OMS va coopera cu cercetătorii din China și va desfășura mai multe investigații în piețele de animale vii din Wuhan și în spitalele specializate în tratarea pacienților infectați cu coronavirus.
Citește mai mult:
apnews.com – WHO team arrives in Wuhan to investigate pandemic origins
Articole asemănătoare:
Fact checking-ul săptămânii: Noile tulpini ale SARS-CoV-2 – rezultat al vaccinării sau al mutațiilor...luni mai 31, 2021
Cu ochii pe...Vizita Secretarului de Stat al SUA, Mike Pompeo, în țările din Europa Centrală și de E...luni august 3, 2020
Amprenta digitală: Atenție la fraudele online din perioada sărbătorilor!miercuri decembrie 20, 2023
Psihologia dezinformării: Ce ne determină să dăm share?miercuri noiembrie 10, 2021
Newsletterul Green ANTI-FAKE: Stațiile de metrou – printre cele mai poluate locuri din marile orașevineri februarie 10, 2023
Newsletterul ANTI-FAKE: Antidot pentru dezinformaremiercuri iulie 6, 2022
Accent: Primul studiu complet al dezinformării despre COVID-19 în Românialuni octombrie 12, 2020
Psihologia dezinformării: Principiul dominoului: ce este pseudo-argumentul „panta alunecoasă”?miercuri noiembrie 24, 2021
Amprenta digitală: Inovații și progrese aduse de Robotic Process Automation (RPA)joi martie 28, 2024
Newsletterul Green ANTI-FAKE: Sateliții, o componentă cheie în lupta împotriva schimbărilor climatic...joi mai 2, 2024