Dezinformarea poate îmbina toate formele de manipulare și fabricare a conținutului, de la text sau imagine, până la audio și video. Un experiment realizat de o revistă din SUA a arătat că din 1000 de participanți, circa 50% au răspuns că își amintesc sau recunosc întâmplările prezentate în câteva fotografii care, de fapt, erau false. Conform experților, creierul uman este predispus la formarea unor amintiri false, chiar și în baza unor imagini fabricate, iar noile tehnologii de manipulare grafică facilitează alterarea memoriei. Astfel de fotografii false pot schimba modul în care oamenii își aduc aminte de un eveniment din trecut, iar actorii rău intenționați ar putea profita de această vulnerabilitate umană, pentru a ne schimba percepțiile sau atitudinile cu privire la un eveniment, un partid sau o personalitate politică.
Citește mai mult:
theconversation.com – ‘The Mandela Effect’ is the perfect film for our age of distrust and doubt
buzzfeed.com – How To Spot A Deepfake Like The Barack Obama–Jordan Peele Video
Articole asemănătoare:
Focus România: România a intrat în carantină parțialăluni noiembrie 2, 2020
Newsletter-ul ANTI-FAKE: Arestăm ChatGPT-ul pentru răspândirea de știri trucate?joi mai 18, 2023
Newsletterul ANTI-FAKE - Best of 2020luni decembrie 21, 2020
Newsletter-ul ANTI-FAKE: „Fă-ți viața să pară un film!”. Cum ne încurajează social media să ne preze...miercuri noiembrie 30, 2022
Newsletterul ANTI-FAKE (6-13 septembrie 2021)luni septembrie 13, 2021
Tehno Impact: TikTok – cea mai descărcată aplicație din lumeluni august 16, 2021
Fact-checking-ul săptămânii: Informație falsă despre programul CDC de supraveghere genomică a SARS-C...luni septembrie 9, 2024
Newsletterul ANTI-FAKE: Dezinformarea este un flagel al discursului publicjoi octombrie 6, 2022
Psihologia dezinformării: Cum este relativizat războiul din Ucraina: 5 tehnici înșelătoareduminică februarie 27, 2022
Tehno Impact: Eforturi pentru dezvoltarea Inteligenței Artificialemarți decembrie 28, 2021