Newsletterul Antifake.ro: Best of 2020
Primul discurs al Președintelui ales, Joe Biden: „Epoca întunecată a demonizării trebuie să se apropie de sfârșit”
Alegerile prezidențiale din SUA s-au încheiat cu victoria candidatului democrat Joe Biden, victorie obținută atât în Colegiul Electorilor, cât și la votul popular (votul popular fiind important pentru legitimitatea de facto a celui ales). Victoria și campania electorală care a precedat-o vor suscita pentru o bună perioadă de timp interesul analiștilor. Acum, la „cald”, pot fi desprinse câteva lucruri cu semnificație pentru tematica newsletter-ului nostru, „Anti-fake”.
În primul rând, întregul proces electoral (campanie electorală, vot propriu-zis, numărarea voturilor, anunțarea câștigătorului) a fost dominat de teme precum dezinformarea (alternativ, „fake news”), posibila interferență din partea unor actori statali sau non-statali, moderarea conținutului de către platformele digitale (moderare etichetată uneori drept „cenzură”), rolul covârșitor al acelorași platforme digitale în modelarea conversației publice, în crearea unor adevărate tabere digitale ermetice, intransigente și prea puțin predispuse schimbului.
Potrivit cercetărilor publicate până în acest moment, votul a fost puternic structurat în funcție de apartenența la aceste tabere ermetice, uneori chiar intolerante. Graficul pus la dispoziție de Statista este grăitor: pentru votanții lui Donald Trump, tema economică a contat în proporție de 82%, în timp ce, pentru votanții competitorului său, această problematică a contat doar în proporție de 17%. Invers, problema inegalității rasiale a fost prioritară pentru votanții pro-democrați – 91%, în timp ce această problematică a contat în cristalizarea votului doar pentru 8% dintre votanții pro-republicani. Interesant este că, pentru ambele tabere, pandemia a ocupat locul al treilea în ierarhia de preocupări.
Intervențiile publice ale Președintelui ales Joe Biden (care pot fi consultate pe larg aici și aici) denotă o înțelegere profundă a riscului ca această atmosferă electorală să se prelungească în planul guvernării propriu-zise: „acum, că s-a încheiat campania electorală, este timpul să lăsăm în urmă furia și cuvintele grele și să ne comportăm ca o națiune unită”, „trebuie să încetăm să ne tratăm oponenții politici ca dușmani”, sau „epoca întunecată a demonizării trebuie să se apropie de sfârșit”. Sperăm ca aceste mesaje să aibă reverberații în primul rând în spațiul public american, cât și în alte spații publice.
Studiile false despre COVID-19. De ce ne păcălesc?
După ce președintele Donald Trump a lăudat intens virtuțile hidroxiclorochinei, în ciuda faptului că medicamentul a fost retras, în absența unor rezultate palpabile, din protocolul de tratament pentru COVID-19, pe internet au circulat mai multe așa-zise studii care să îi demonstreze eficacitatea. Un exemplu recent este site-ul https://hcqtrial.com. La o privire rapidă și neavizată, acesta pare că prezintă rezultatele unui studiu amplu, care cercetează rata mortalității în mai multe state care au administrat tratamentul cu hidroxiclorochină, comparativ cu statele care nu l-au administrat.În realitate, posedă toate indiciile unui studiu fals:
- Nu este publicat într-o revistă științifică al cărei conținut este legitimat de procesul peer-review (validarea colegială), ci pe un simplu domeniu de internet.
- Este anonim
- Imită, dar nu stăpânește terminologia, metodologia și modul de reprezentare grafică a studiilor științifice legitime
- Selectează datele preferențial, pentru a susține concluzia
vitals.lifehacker.com – Beware of Fake COVID ‘Studies’
medium.com – Hydroxychloroquine Probably Doesn’t Work For COVID-19
Cum sunt detectate clipurile video și fotografiile falsificate?
Campaniile de dezinformare devin tot mai complexe. Știrile false pot include nu doar conținut textual manipulator, dar și clipuri video, imagini falsificate sau tehnologii deepfake menite să înșele cititorii. Spre exemplu, un clip video al unui protest la care au participat sute de mii de oameni în Seoul, Coreea de Sud, împotriva restricțiilor COVID-19, a devenit viral pe Facebook și Twitter, scrie Agence France Presse. Însă, jurnaliștii au descoperit că imaginile erau de la un eveniment anterior.Investigarea cazului
- Extensia de verificare a știrilor co-dezvoltată de AFP, InVid-WeVerify, a arătat că imaginile au mai fost publicate în octombrie 2019.
- Ulterior, prin motoarele de căutare Google și cu ajutorul Google Maps, jurnaliștii au identificat locul exact în care a avut loc protestul și mai multe clipuri video ale evenimentului.
- Cadrele video s-au dovedit a fi din timpul protestului uriaș de aproape un milion de participanți, împotriva Ministrului sud-coreean al Justiției, Cho Kuk, din 3 octombrie 2019.
newscollab.org – 9 tools to identify fake images and videos
reuters.com – Fact Check: Old doctored photos used to claim Tom Hanks lied about self-quarantine
factuel.afp.com – verificarea știrilor – :Fact-checking : comment nous travaillons
Internetul a ieșit de sub supremația americană.
Cum îl reglementăm?
ssir.org – Stanford Social Innovation Review: It’s Time for Government to Regulate the Internet
theconversation.com – The Conversation: Regulate social media? It’s a bit more complicated than that
Violența cibernetică va fi sancționată prin lege
zf.ro – Monica Stătescu şi Simona Ungureanu, Filip&Company: Ce prevede noua lege care introduce conceptul de “violenţă cibernetică” în sfera “violenţei domestice”
euronews.com – Romania criminalises cyber harassment as a form of domestic violence
București, în topul orașelor inteligente ale viitorului
forbes.com – ‘Smart City’ Tech Features That Will Soon Change Urban Centers”
economica.net – Cum a influenţat pandemia de COVID-19 ecosistemul de startup-uri. Cele mai afectate domenii
Starea Uniunii 2020: despre criza COVID-19, priorități și blocaje
După cum era de așteptat, în prima jumătate a discursului accentul a căzut pe provocările imediate asociate pandemiei COVID-19 și pe măsurile de susținere a economiei. Președintele CE are în vedere aplicarea unor reforme financiare de structură, în sensul finalizării uniunii bancare și a piețelor de capital și stabilirea unui cadru pentru salariile minime la nivelul UE, fără a impune un sistem unic în toate statele membre. În plus, este vizată întărirea cooperării în domeniul sănătății publice, prin înființarea unei agenții europene de cercetare biomedicală.În schimb, a doua jumătate a discursului abordează mai ezitant temele de politică externă și de diplomație, admițând mai mult sau mai puțin direct un blocaj în procesul de transformare a UE într-o uniune geopolitică. Dacă în 2019 Ursula von der Leyen promitea că va conduce o Comisie geopolitică pentru a consolida rolul UE pe scena globală, în Starea Uniunii 2020 ambițiile în acest sens sunt exprimate mai atenuat. UE are în continuare dificultăți în a aborda o poziție unitară în situații delicate, precum cele legate de presiunile Turciei în Marea Mediterană sau contextul politic exploziv din Belarus. Diferențele de viziune și opinie ale statelor membre cu privire la politica externă demonstrează că interesele geopolitice individuale sunt de multe ori divergente, în detrimentul credibilității UE ca actor global.Citește mai mult:
ec.europa.eu – Discursul privind Starea Uniunii 2020 (textul integral)
mediafax.ro – Unde este România în discursul privind starea UE
Google a anunțat construirea unui cablu transatlantic ce va lega Europa de SUA
bbc.com – Google’s new transatlantic data cable to land in Cornwall
businesstech.co.za – Faster internet coming to South Africa with Facebook’s $1 billion subsea cable
Combaterea dezinformării despre COVID-19. Sfaturi pentru o igienă digitală adecvată
Pentru reducerea „infectării” cu informații înșelătoare și alte forme de dezinformare în mediul online, specialiștii recomandă o igienă digitală riguroasă. Aceasta presupune o serie de rutine de evaluare a informației care vizează 1. sursa informaţiilor; 2. conţinutul; 3. limbajul; 4. acţiunile care pot reduce riscul de expunere. Atragem atenția asupra a două practici frecvente care contravin igienei digitale. Prima este de a considera că o informație este corectă doar pentru că suntem expuși în mod repetat la ea (efectul adevărului iluzoriu), iar a doua, de a distribui informații neverificate când ne aflăm sub imperiul emoțiilor puternice. De multe ori, conținutul înșelător/fals mizează pe un limbaj care să ne exploateze reacțiile emoționale pentru a se viraliza rapid.Citește mai mult:
Transformările digitale ale anului 2021
Analiza realizată de către Forbes identifică 10 tendințe din lumea digitală la care să ne așteptăm în noul an. Printre cele mai importante se numără: utilizarea la scară largă a tehnologiei 5G; explozia popularității platformelor pentru gestionarea seriilor mari de date provenite de la clienți (Customer Data Platforms); tranziția către serviciile de stocare a datelor în cloud de tip hibrid (cele dezvoltate pentru mai multe platforme); creșterea riscurilor de cibersecuritate și rafinarea tehnologiilor de contracarare a acestora; permanentizarea practicilor de lucru de acasă; democratizarea accesului la Inteligența Artificială.Citește mai mult: