Newsletterul ANTI-FAKE (2-9 noiembrie 2020)

Alegerile prezidențiale din SUA s-au încheiat cu victoria candidatului democrat Joe Biden, victorie obținută atât în Colegiul Electorilor, cât și la votul popular (votul popular fiind important pentru legitimitatea de facto a celui ales). Victoria și campania electorală care a precedat-o vor suscita pentru o bună perioadă de timp interesul analiștilor. Acum, la „cald”, pot fi desprinse câteva lucruri cu semnificație pentru tematica newsletter-ului nostru, „Anti-fake”.În primul rând, întregul proces electoral (campanie electorală, vot propriu-zis, numărarea voturilor, anunțarea câștigătorului) a fost dominat de teme precum dezinformarea (alternativ, „fake news”), posibila interferență din partea unor actori statali sau non-statali, moderarea conținutului de către platformele digitale (moderare etichetată uneori drept „cenzură”), rolul covârșitor al acelorași platforme digitale în modelarea conversației publice, în crearea unor adevărate tabere digitale ermetice, intransigente și prea puțin predispuse schimbului.

Potrivit cercetărilor publicate până în acest moment, votul a fost puternic structurat în funcție de apartenența la aceste tabere ermetice, uneori chiar intolerante. Graficul pus la dispoziție de Statista este grăitor: pentru votanții lui Donald Trump, tema economică a contat în proporție de 82%, în timp ce, pentru votanții competitorului său, această problematică a contat doar în proporție de 17%. Invers, problema inegalității rasiale a fost prioritară pentru votanții pro-democrați – 91%, în timp ce această problematică a contat în cristalizarea votului doar pentru 8% dintre votanții pro-republicani. Interesant este că, pentru ambele tabere, pandemia a ocupat locul al treilea în ierarhia de preocupări.

Intervențiile publice ale Președintelui ales Joe Biden (care pot fi consultate pe larg aici și aici) denotă o înțelegere profundă a riscului ca această atmosferă electorală să se prelungească în planul guvernării propriu-zise: „acum, că s-a încheiat campania electorală, este timpul să lăsăm în urmă furia și cuvintele grele și să ne comportăm ca o națiune unită”, „trebuie să încetăm să ne tratăm oponenții politici ca dușmani”, sau „epoca întunecată a demonizării trebuie să se apropie de sfârșit”. Sperăm ca aceste mesaje să aibă reverberații în primul rând în spațiul public american, cât și în alte spații publice.

Înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, directorii giganților tehnologici Facebook, Twitter și Google au fost audiați în Congres cu privire la reglementările platformelor sociale. Autoritățile din SUA încearcă să reformeze legea privind internetul (Secțiunea 230 a „communications decency act”)  care protejează companiile de responsabilitatea conținutului publicat de utilizatori.Congresul a acuzat Facebook că ar fi  încercat să influențeze alegerile din 2020 prin blocarea unor mesaje anti-Biden. De asemenea, o analiză recentă a știrilor false care au circulat în campania electorală pe Facebook arată că majoritatea conținutului fals rămâne neverificat și nesemnalat de către organizațiile de fact-check din SUA. Zuckerberg a susținut necesitatea unor schimbări legislative, deși consideră că s-ar putea ajunge și la o cenzură excesivă.

Citește mai mult:
techcrunch.com – Facebook and Twitter CEOs to testify before Congress in November on how they handled the elections
fchronicle.com – The loser of the election: Section 230

Nu te supăra, frate! Cum să explicăm cuiva că a distribuit știri false

1. Asigurați-vă că informațiile în cauză chiar sunt false sau înșelătoare. Verificați dacă au fost deja demontate. Vedeți ce spun alte surse despre subiect.
2. Abordați persoana în privat. Nu o admonestați în mod public pe platformele sociale sau în prezența altor oameni. Discutați cu blândețe și empatie.
3. Respectați viziunea celuilalt. Dezbateți faptele, fără să atacați sistemul de credințe și valori al persoanei în cauză. Dacă atmosfera devine încărcată, abandonați sau amânați pentru altă ocazie.
4. Pentru a cultiva interlocutorului disponibilitatea de a vă asculta, nu îl întrerupeți și nu îl jigniți. Încercați să oferiți explicații suplimentare din partea unui expert sau lider de opinie în care persoana are încredere.

Se pregătește Strategia privind digitalizarea educației 2021-2027

Listarea la bursă a celei mai mari companii chineze de fintech – suspendată

Scepticismul emoțional presupune să conștientizăm faptul că un anumit mesaj încearcă să ne manipuleze prin intermediul emoțiilor noastre. Știrile false sau înșelătoare sunt distribuite pe rețelele sociale sub imperiul emoțiilor, în special al celor negative (furie, nemulțumire, frică). Experimente din psihologie arată că persoanele care resimt emoții mai puternice sunt mai tentate să creadă dezinformările care le declanșează, comparativ cu cele care își țin reacțiile emoționale sub control. Din păcate, emoțiile nu au un impact similar și asupra informațiilor adevărate.În contextul pandemiei de COVID-19, acele teorii ale conspirației care au foarte mulți adepți exploatează la maxim potențialul de a induce frica (de „dictatură”, „oprimare”, „genocid”, „elitele oculte”, „vaccinurile care ucid”).

Citește mai mult:
rte.ie – How do we cope with negative news stories?

„Amazon, Facebook, Google, Apple and Twitter have now acquired a power that is equal only to that of states and have thus become their adversaries” – declarația lui Bruno Le Maire, Ministrul francez al Economiei și Finanțelor.(„Companiile Amazon, Facebook, Google, Apple și Twitter au acumulat o putere care o egalează doar pe cea a statelor și, astfel, au devenit chiar adversarele statului.”)