În ultimul timp, forța neîngrădită a giganților digitali a reprezentat unul dintre puținele subiecte generatoare de consens. Subiectul a fost abordat în Statele Unite de către reprezentanții ambelor partide (Republican, Democrat), de către Președintele în exercițiu, Donald Trump, de către specialiștii în reglementare și în politicile anti-monopol. În spațiul american, au fost date publicității două documente foarte severe privitoare la faptul că giganții tehnologici exercită o poziție de monopol asupra ecosistemului digital – fie că vorbim despre comerț, divertisment, sisteme de operare, spațiu public, publicitate, căutări online – monopol care „înăbușă competiția, încetinește inovația, dictează prețurile”, interferând cu dominantele spațiului public și chiar cu libertatea de exprimare. Cele două documente invocate sunt: Raportul Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din Congresul american privind practicile de monopol ale giganților digitali Amazon, Apple, Facebook și Google și textul prin care Departamentul american de Justiție a inițiat un proces împotriva companiei Google pentru încălcarea legilor anti-monopol.Măsurile anunțate sau deja luate de cealaltă parte a Atlanticului nu sunt mai puțin severe. Uniunea Europeană se află, de ceva în timp, într-un tip de confruntare deschisă cu giganții tehnologici, impunând măsuri dintre cele mai diverse, de la taxare până la protecția și găzduirea datelor personale. În decembrie, Comisia Europeană va da publicității forma finală a Digital Service Act, un amplu pachet legislativ prin care dorește reglementarea a două aspecte conexe legate de ecosistemul digital: detectarea și destructurarea poziției dominante a platformelor digitale pe anumite piețe, respectiv responsabilizarea platformelor pentru găzduirea discursului instigator la ură, a conținutului ilegal și a conținutului cu efecte dăunătoare („harmful content”).
Conversația publică aflată în desfășurare la nivel global este de interes și pentru România, în virtutea apartenenței la UE și la spațiul transatlantic. Chiar și la o privire sumară, putem observa că, în ciuda consensului privind problema – forța giganților digitali, respectiv limitele auto-reglementării, remediile diferă: spargerea monopolului, crearea unor agenții separate de monitorizare, moderarea conținutului etc. Remediile au chiar potențialul de a duce la apariția splinternet-ului (joc de cuvinte bazat pe opoziția dintre Inter-net, rețeaua care unește și Splinter-net, rețeaua care desparte; to splinter – „a fărâmița”) și, prin consecințe, de a influența chiar relația transatlantică în ansamblul său.