Newsletterul ANTI-FAKE (5-12 octombrie 2020)

Răspunsul german la pandemia de coronavirus a fost, cu drept cuvânt, lăudat. Cu toate acestea, în faţa noului val, anunţul făcut de Angela Merkel că, până la Crăciun, numărul zilnic de infectări ar putea ajunge la aproape 20.000, a generat o aprinsă dezbatere. Der Spiegel intitulează un articol consacrat temei: „Învăţând din greşeli”.Deci, unul dintre cele mai performante răspunsuri europene este supus unui examen critic din perspectiva preocupării: cum va fi trecută populaţia prin noul val? Publicaţia motivează şi de ce foloseşte termenul de greşeli. A fost o experienţă cu totul neaşteptată şi este firesc să fi apărut greşeli. Acum, specialiştii relevă eficienţa sistemului de sănătate, importanţa „cheie” a anchetelor epidemiologice, ca şi a testărilor, dar se întreabă şi dacă lockdown-ul a fost neapărat necesar în prima fază. Mai ales închiderea şcolilor sau a unor spitale. Au fost suficient protejate persoanele vulnerabile? Importantă aici este nu atât analiza, ci atitudinea, disponibilitatea de a privi sever şi nuanţat la ceea ce s-a întâmplat.

Nespus de utilă ar fi și la noi o atitudine asemănătoare venită din partea autorităţilor, însoţită de asemenea precizări: „da, aici am greşit”, „semnale venite din partea experților, a mass media, a opoziţiei conţineau adevăruri importante”, „va trebui să stabilim împreună granița dintre sănătate și libertate, dintre măsurile de protecție sanitară și cele de protecție a economiei. Afirmaţia repetată la diferite niveluri şi pe diferite voci – „Guvernul a avut o prestaţie foarte bună, chiar ireproșabilă”! – când se poate vedea că nu a fost tocmai aşa amplifică nemulţumirea, sporeşte neîncrederea. Un moment de recunoaştere autentică, nu mimată, dublată de angajamentul unei cooperări cu toţi cei implicaţi ar fi atitudinea dezirabilă. Dacă autoritățile germane, care au avut rezultate impresionante, îşi propun să înveţe din greşeli, noi de ce să nu o facem? Dificultatea ieşită din comun a perioadei care vine ar trebui să dicteze o asemenea atitudine.

Facebook a anunţat retragerea tuturor conturilor, paginilor şi grupurilor legate de mişcarea conspiraţionistă „QAnon” de pe platforma sa principală şi de pe Instagram. Mișcarea de extremă dreaptă are la bază o teorie a conspirației despre existența unei cabale internaționale, „stat paralel”, care conduce SUA din umbră și duce un război împotriva președintelui american, Donald Trump.Facebook a identificat comunitățile online „QAnon” drept „mișcări sociale militarizate” care răspândesc dezinformări despre COVID-19, sprijină actele de violență și promovează un discurs instigator la ură. Manifestări ale acestei mișcări au adunat peste 4 milioane de adepți, în cel puțin 15 state, dintre care și România. În România, comunitatea „QAnon” se identifică drept o mișcare a patrioților care luptă împotriva ocultei. Deși o parte dintre conturile „Qanon” România au fost blocate, pe Facebook, în continuare, se regăsesc pagini și grupuri ale mișcării care pormovează teorii ale conspirației despre planificarea pandemiei de către elitele secrete și BigPharma, apeluri naționaliste, mesaje pro-Trump și îndemnuri de a participa la protestele împotriva restricțiilor COVID-19.

Citește mai mult:
bbc.com – QAnon: What is it and where did it come from?
adevarul.ro – Cine este și ce vrea misteriosul Q?

Croația lansează proiectul „Muzeul Știrilor False”

În epoca sa de pionierat, Internetul s-a aflat sub dominația companiilor și produselor americane. În 1994, jumătate dintre utilizatori proveneau din SUA. Astăzi, Internetul este o afacere globală: între 80% și 90% dintre utilizatori provin din afara SUA, iar companiile nou create contestă monopolul deținut cândva de Silicon Valley (v. grafic). Aceste schimbări au consecințe importante asupra reglementării internetului. La început, prevederile în domeniu reflectau viziunea americană. Astăzi, alți jucători importanți au pretenția să își impună propriile legi, valori și preferințe culturale. Două exemple de relief: conflictul dintre China și SUA pe marginea companiei chineze Tik Tok și demersurile făcute de UE pentru a reglementa activitatea Facebook în statele membre.

Sursă grafic: Benedict Evans, The end of the American internet.

Citește mai mult:
ssir.org – Stanford Social Innovation Review: It’s Time for Government to Regulate the Internet
theconversation.com – The Conversation:  Regulate social media? It’s a bit more complicated than that

Numărul de noi infectări a atins 3.517 în acest weekend, depășindu-se pragul de 150.000 infectări de la începutul pandemiei. Totodată, miercuri, 7 octombrie s-au inregistrat 82 de decese cauzate de noul coronavirus. București-Ilfov rămâne cea mai afectată zonă conform numărul total de cazuri confirmate, însă județul Brașov conduce statistica cu 12,45 cazuri la mia de locuitori de la începutul pandemiei. În ceea ce privește capitala, unde coeficientul de infectare (14 zile) a ajuns la 2,52 la mia de locuitori, premierul Ludovic Orban a anunțat o posibilă carantinare a întregului oraș și trecerea școlilor în sistem online.Citeste mai mult:
digi24.ro – Roșu, galben și verde. Ce înseamnă cele trei scenarii pentru noul an școlar 2020 – 2021 și cum se vor desfășura orele
digi24.ro – Nelu Tătaru: Recomandăm încă de pe acum purtarea măștii pe stradă în București. Obligativitatea va fi stabilită după evaluări

Problema abandonului școlar

Autoritățile de la Copenhaga au autorizat consorţiul Nord Stream 2 AG să opereze conducta sa de gaze naturale în apele teritoriale ale Danemarcei. Noul gazoduct, care ar urma să facă legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică, reprezintă o investiție finanțată în principal de compania rusă Gazprom și alte cinci companii europene. Deși se afă pe ultima sută de metri, proiectul a suferit numeroase întârzieri, din lipsă de autorizații de construcție sau amenințări de impunere a unor sancțiuni. SUA și mai multe state europene s-au opus construcției gazoductului Nord Stream 2 pe întrucât acesta va adânci dependența țărilor europene, în special a Germaniei, de gazele naturale rusești și va lipsi țări precum Ucraina sau Polonia de un instrument important de presiune în relația cu Moscova.Citește mai mult:
G4media.ro – Polonia aplică o amendă de 6,5 miliarde de euro Gazprom pentru construcția gazoductului Nord Stream 2
forbes.com – Navalny Poisoning Just A Bump In The Road For Nord Stream 2

Semnal de alarmă asupra știrilor false privind pandemia de coronavirus

Pandemia de COVID-19 a venit cu o avalanșă de informații științifice, dar și pseudo-științifice despre virus. Pentru o persoană fără cunoștințe specializate, a face diferența dintre adevăr și fals în acest context este dificil. Ne poate ajuta aplicarea simultană a celor trei principii ale unei minți curioase:Principul 1 – contestați afirmațiile. Nu luați nicio informație nouă drept certă. Verificați atât afirmațiile făcute, cât și presupozițiile, ipotezele și datele pe care se bazează aceste afirmații.

Principiul 2 – evaluați alte puncte de vedere. Ce explicații sau puncte de vedere alternative există? Care este opinia altor experți sau a altor instituții oficiale?

Principiul 3 – trageți concluzii informate. Dacă afirmațiile studiate se sprijină pe fundamente șubrede și nu sunt confirmate din alte surse credibile, cel mai probabil sunt înșelătoare sau chiar false.

Citește mai mult:
principlesofcuriosity.com – Principles of curiosity. A documentary film promoting science and critical thinking

„Pe măsură ce lumea noastră s-a schimbat dramatic, încrederea în surse credibile de informare, îndeosebi într-o vreme în care există atât de multe surse care concurează pentru atenţia noastră, este vitală.”„As our world has changed dramatically, having trusted, reliable sources of information, particularly at a time when there are so many sources competing for our attention, is vital.” – declarația Reginei Elisabeta a II-a către membrii News Media Association

CEJ urmează să se pronunțe dacă Autoritatea pentru Protecția Datelor din Belgia poate ataca în instanță compania Facebook pentru încălcarea dreptului la confidenţialitate al utilizatorilor. O investigație inițiată în 2015 arată că gigantul tehnologic colecta fără consimțământ datele utilizatorilor și non-utilizatorilor Facebook prin intermediul modulelor „cookies”.Citește mai mult:
theguardian.com – Facebook’s privacy problems: a roundup