Răspunsul german la pandemia de coronavirus a fost, cu drept cuvânt, lăudat. Cu toate acestea, în faţa noului val, anunţul făcut de Angela Merkel că, până la Crăciun, numărul zilnic de infectări ar putea ajunge la aproape 20.000, a generat o aprinsă dezbatere. Der Spiegel intitulează un articol consacrat temei: „Învăţând din greşeli”.Deci, unul dintre cele mai performante răspunsuri europene este supus unui examen critic din perspectiva preocupării: cum va fi trecută populaţia prin noul val? Publicaţia motivează şi de ce foloseşte termenul de greşeli. A fost o experienţă cu totul neaşteptată şi este firesc să fi apărut greşeli. Acum, specialiştii relevă eficienţa sistemului de sănătate, importanţa „cheie” a anchetelor epidemiologice, ca şi a testărilor, dar se întreabă şi dacă lockdown-ul a fost neapărat necesar în prima fază. Mai ales închiderea şcolilor sau a unor spitale. Au fost suficient protejate persoanele vulnerabile? Importantă aici este nu atât analiza, ci atitudinea, disponibilitatea de a privi sever şi nuanţat la ceea ce s-a întâmplat.
Nespus de utilă ar fi și la noi o atitudine asemănătoare venită din partea autorităţilor, însoţită de asemenea precizări: „da, aici am greşit”, „semnale venite din partea experților, a mass media, a opoziţiei conţineau adevăruri importante”, „va trebui să stabilim împreună granița dintre sănătate și libertate, dintre măsurile de protecție sanitară și cele de protecție a economiei. Afirmaţia repetată la diferite niveluri şi pe diferite voci – „Guvernul a avut o prestaţie foarte bună, chiar ireproșabilă”! – când se poate vedea că nu a fost tocmai aşa amplifică nemulţumirea, sporeşte neîncrederea. Un moment de recunoaştere autentică, nu mimată, dublată de angajamentul unei cooperări cu toţi cei implicaţi ar fi atitudinea dezirabilă. Dacă autoritățile germane, care au avut rezultate impresionante, îşi propun să înveţe din greşeli, noi de ce să nu o facem? Dificultatea ieşită din comun a perioadei care vine ar trebui să dicteze o asemenea atitudine.
