Newsletterul ANTI-FAKE (28 septembrie – 5 octombrie 2020)

Recent încheiatele alegeri locale prezintă câteva caracteristici care nu au cum să nu suscite interesul celor preocupați de fake news și de noul ecosistem de comunicare dominat de platformele digitale.

O primă caracteristică: rezultatul lor reflectă (in)capacitatea de adaptare a actorilor politici la transformările de natură tehnologică. În condiții de pandemie, campania electorală s-a derulat preponderent în mediul online, pe platformele digitale. Ceea ce este posibil să-i fi avantajat pe cei care deja acaparaseră, din punct de vedere tehnologic, dar și retoric, noul teren de joc.

A doua caracteristică: deși am avut de-a face cu alegeri locale, ele au fost tratate – de către candidați, experți și cetățeni deopotrivă, ca fiind alegeri prezidențiale. Raportarea de tip „all or nothing” trebuie pusă în legătură și cu ascensiunea discursului binar, favorizat de modul de funcționare a algoritmilor Facebook: „noi vs. ei”, „alb vs. negru”, „bine vs. rău”, „tabăra mea vs. tabăra lor”. Dacă, la limită, o astfel de împărțire binară a peisajului politic ar putea fi acceptată în cazul unor alegeri prezidențiale, unde „câștigătorul-ia-tot”, ea este structural incompatibilă cu alegerile locale sau parlamentare, ale căror rezultate nu conduc la un câștigător, ci presupun gestionarea relației majoritate/minoritate, acomodarea tuturor vocilor, intereselor și proiectelor, iar nu suprimarea/ eliminarea celor care au pierdut.

În sfârșit, conversația electorală a fost dominată de acuzațiile de fake news, sub care s-a încercat, printre altele, decredibilizarea opiniilor, informațiilor, dezvăluirilor indezirabile, care nu convin. Teoria spune că acuzația de fake news este o formidabilă armă retorică, în sensul că scade încrederea în instituții și în sursele de informare. Efectul bombardamentului – real sau perceput – de fake news este afundarea în tabăra de apartenență (în acea echo-chamber omogenă și intransigentă); cea care, invariabil, dorește eliminarea, din conversația publică, a taberei adverse.

O investigație a postului de știri Channel 4 News dezvăluie strategia echipei de campanie a lui Donald Trump de a demobiliza 3,5 milioane de persoane de culoare să participe la vot. În urma unei masive scurgeri de informații, jurnaliștii au descoperit că votanții afro-americani, potențial ostili lui Trump, au fost încurajați sistematic să rămână acasă în ziua votului. Strategia de comunicare pe Facebook s-a bazat pe reclame-fantomă (eng. dark ads), care dispar cu desăvârșire din newsfeed după încheierea campaniei plătite. Spre deosebire de publicitatea electorală obișnuită, reclamele-fantomă sunt vizibile temporar și doar pentru categoria vizată, iar candidatul nu poate fi tras la răspundere pentru conținutul lor îndoielnic.

Citește mai mult:
webfx.com – What Are Facebook Dark Posts (And Why You Should Use Them)
channel4.com – How Trump campaign targets millions of white voters – and activates fears over rioting

Efectele dezinformării: Părinții nu își duc copiii la școală de frica vaccinării anti-COVID-19

Săptămâna trecută, mai mulţi părinţi din orașul Murgeni, Vaslui, au declarat că refuză să-şi lase copiii la şcoală după ce un elev a răspândit zvonul că aceștia sunt testați și vaccinaţi împotriva COVID-19. Elevul a mințit în încercarea de a-și motiva absențele, însă părinții au luat cu asalt școala, au făcut transmisii Live pe Facebook, au scris postări pe rețelele sociale și au dat declarații unor televiziuni pentru a relata acțiunile medicale desfășurate fără acordul lor.

Situația din Murgeni este o confirmare reală a consecințelor unor dezinformări alimentate de fricile populației. Spațiul online românesc abundă în informații false, unele cu un potențial periculos pentru sănătate despre vaccinarea forțată, dictatura medicală, toxicitatea și ineficiența vaccinurilor sau controlul populației.

Evenimentele întâmplate demonstrează nu doar lipsa totală de încredere a cetățenilor în autoritățile și sistemul de sănătate, dar și gradul de informare a populației cu privire la pandemie, în contextul în care un vaccin acceptat de comunitatea medicală încă nu există.

Citește mai mult:
bbc.com – Coronavirus: Facebook, Twitter and YouTube ‘fail to tackle anti-vaccination posts’
mediastandard.ro – De ce merg mână în mână populismul și mișcarea anti-vaccin

Un ONG din SUA a realizat două clipuri video, unul cu Vladimir Putin și altul cu Kim Jong Un, cu ajutorul tehnologiei deepfake, pentru a-i convinge pe americani să iasă la vot. Clipurile care vor fi difuzate pe rețelele sociale au scopul de a-i șoca pe americani și de a-i determina să se informeze cu privire la alegeri sau chiar să participe ca voluntari în ziua votului. Cele două personaje din filmare afirmă că pentru a-și distruge democrația, americanii trebuie să facă un singur lucru: să nu voteze.

Citește mai mult:
forbes.com – Fake Video Election? Deepfake Videos ‘Grew 20X’ Since 2019
npr.org – Where Are The Deepfakes In This Presidential Election?

În România, numărul pacienților internați la ATI a atins 598 duminică, un nou record negativ. Totodată, în ultima zi din septembrie s-a depășit pragul critic de 2.000 de noi infectați pe zi. La fel de îngrijorător este însă faptul că secțiile ATI din București au ajuns miercuri, 30 septembrie, la capacitate maximă. Per total, România dispune de o capacitate de spitalizare dublă față de numărul de internați din prezent, a afirmat premierul Ludovic Orban, care se află în discuții cu ministrul Sănătății pentru a crește capacitatea locală. Într-adevăr, din cele 1.050 de locuri la ATI, puțin peste jumătate sunt ocupate.

Citește mai mult:
digi24.ro – Coronavirus România, INFORMAȚII OFICIALE
stiripesurse.ro – Exodul medicilor se resimte: secțiile ATI se confruntă cu o nouă problemă majoră

Rata somajului Romaniei in scadere

România a înregistrat în luna august a zecea cea mai mică rată de șomaj din UE, de numai 5,3% (479 de mii), cu 0,1% mai mică decât luna precedentă, conform Eurostat. Efectul virusului și a măsurilor impuse asupra economiei rămâne însă vizibil, rata șomajului din aceeași lună acum un an fiind de 3,8%. Media ratei de șomaj la nivelul UE în luna august s-a ridicat la 7,4%, cu Cehia în cea mai bună poziție (2,7%) și Spania în cea mai precară (16,2%). În România, cei mai afectați sunt tinerii (15-24 ani), cu 15,4% rată de șomaj, conform unui raport al Institutului Național de Statistică. Mai mult, la bărbați, rata este cu 1,4 procente mai mare decât la femei, conform datelor pentru luna august 2020.

Citește mai mult:
bbc.com – Coronavirus: A visual guide to the economic impact
forbes.ro – Efectele coronavirusului asupra economiei și măsurile luate de statele europene pentru a ajuta firmele afectate
euractiv.ro – Efectul pandemiei: Economia a scăzut cu 10,5% în trimestrul 2. Una din cele mai mari căderi din UE

Prima dezbatere prezidențială dintre Donald Trump și contracandidatul Joe Biden nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Deși moderatorul Chris Wallace (Fox News) a abordat toate temele arzătoare de pe agenda publică, de la criza COVID-19 și mișcarea „Black Lives Matter”, până la schimbările climatice, răspunsurile primite nu au fost neapărat substanțiale. Trump a urmat o strategie agresivă, vorbind constant peste contracandidat și folosind toate armele pentru a-l irita. La rândul său, Joe Biden a vorbit mai puțin despre platforma sa și mai mult despre nereușitele mandatului președintelui în funcție. Întreaga dezbatere a eșuat în jigniri reciproce, replici ironice și adresări ireverențioase. Sunt prevăzute încă două dezbateri, a căror susținere ar putea fi afectată de diagnosticarea președintelui cu COVID-19.

Citește mai mult:
chicagotribune.com – 6 key takeaways from the first Trump-Biden debate
digi24.ro – Scandalul dintre Trump şi Biden schimbă regula dezbaterilor prezidențiale. Formatul întâlnirilor va deveni mai strict

Putin consideră că amestecul în afacerile interne ale Belarusului este inacceptabil

Pentru reducerea „infectării” cu informații înșelătoare și alte forme de dezinformare în mediul online, specialiștii recomandă o igienă digitală riguroasă. Aceasta presupune o serie de rutine de evaluare a informației care vizează 1. sursa informaţiilor; 2. conţinutul; 3. limbajul; 4. acţiunile care pot reduce riscul de expunere. Atragem atenția asupra a două practici frecvente care contravin igienei digitale. Prima este de a considera că o informație este corectă doar pentru că suntem expuși în mod repetat la ea (efectul adevărului iluzoriu), iar a doua, de a distribui informații neverificate când ne aflăm sub imperiul emoțiilor puternice. De multe ori, conținutul înșelător/fals mizează pe un limbaj care să ne exploateze reacțiile emoționale pentru a se viraliza rapid.

Citește mai mult:
blog.eunomia.social – Project EUNOMIA: #Infohygiene: Be wary of language that is making you feel emotional. It is designed to become viral, not to inform

„Europa se confruntă cu o situație în care fostele imperii au început să revină. Rusia, China și Turcia sunt marile imperii ale trecutului care vin cu o abordare mondială și regională.”
„In general we can say Europe is facing a situation in which the old empires are coming back. Russia, China and Turkey are now coming back with an approach on their immediate neighborhood and also globally.” – declarația șefului diplomației UE, Josep Borrell, în Parlamentul European.

Pe 9 octombrie va fi anunțat câștigătorul prestigiosului premiu Nobel pentru Pace, în valoare de 1 million de dolari. Printre cei 318 candidați se află atât organizații precum NATO, Organizația Mondială a Sănătății, poporul Hong Kong cât și personalități precum Angela Merkel, președintele Donald Trump, Julian Assange, Greta Thunberg și Edward Snowden.

Citește mai mult:
nobelprize.org – Nomination and selection of Peace Prize Laureates