„Europa – jucător, nu teren de joc!”
Sunt evenimente care devin importante prin ceea ce anunţă. Summitul UE-China desfăşurat online la începutul aceste toamne (cu prezenţa preşedintelui Chinei, Xi Jinping, şi a celor trei lideri europeni – Charles Michel, Ursula von der Leyen, şi cancelarul Angela Merkel, Germania deţinând preşedinţia Consiliului) nu a fost spectaculos, dar cu acest prilej s-a stabilit ceva care ar trebui să atragă luarea aminte. Până la sfârşitul anului urmează să fie definitivat un Acord cuprinzător de Investiţii între China şi UE; apoi, s-a convenit elaborarea unui document cu vizibile conotaţii strategice, intitulat „Strategic Agenda for Cooperation 2025”. Pe scurt, cooperare aşezată în lumina perspectivei.
German Foreign Policy rezumă astfel întemeierea noii orientări: China „a înlocuit Franţa ca al doilea mare recipient al exporturilor germane în primele şapte luni ale acestui an” şi „ar putea deveni <noul nr 1> al vânzărilor germane până la sfârşitul anului” dislocuind din această poziţie America. Dorinţa de a dezvolta afacerile a învins! Pragmatism? Calculul poate fi pragmatic, consecinţele mult mai puţin. Care va fi impactul asupra relaţiei transatlantice, mai ales în condiţiile în care Washingtonul a chemat la formarea unei „alianţe”? Înţelegem, Europa „a hotărât să rămână în dialog cu China”. Niels Annen, ministrul de stat în ministerul german face un pas mai departe, precizând că „decuplarea nu poate reprezenta strategia noastră”.
„Europa are nevoie să fie un jucător, nu un teren de joc”, afirmă Euractiv. Marea problemă este ca între Germania şi UE să nu apară decalaje în capacitatea de a realiza un asemenea obiectiv, întrutotul salutar.
Teoriile conspirației despre COVID-19: de ce credem în ele și cu ce efecte?
În România, narațiunile conspiraționiste au urmat același tipar ca în alte părți ale Globului și au oglindit îndeaproape evoluția crizei COVID-19. Au circulat conspirații privind originile virusului (creat în laborator), existența sau inexistența acestuia (raportări exagerate, decese atribuite în mod fals virusului), interesele din spate (Bill Gates, oculta mondială, companii farmaceutice), cauzele virusului (5G), măsurile de gestionare a crizei (pretext pentru dictatură, controlul populației). Alte teorii conspiraționiste au fost formulate ca reacție la obligativitatea purtării măștii și măsurării temperaturii, sau au fost dezvoltate în jurul cursei pentru găsirea unui vaccin. În ciuda similarității remarcabile cu subiectele conspiraționiste din alte țări, în România acestea au fost îmbogățite cu tușe locale, căpătând pe alocuri un caracter religios sau naționalist și actualizând narațiuni toxice care au circulat cu alte ocazii în spațiul public.2. Au o putere de convingere dincolo de așteptări
Un studiu al asociației Eurocomunicare realizat în fazele de început ale pandemiei a relevat puterea teoriilor conspirației. Studiul a măsurat credința în cele mai populare 5 teorii ale conspirației de la momentul respectiv. Rezultatele, reprezentative la nivel național, au arătat că procentul românilor care credeau că aceste teorii sunt adevărate varia între 20% și 40%, în funcție de enunț.
În mod neașteptat, portretul-robot al unei persoane care crede în teoriile conspiraționiste are mai mică legătură cu nivelul de educație și mai mare legătură cu factori contextuali și de personalitate. Oamenii cred în teoriile conspirației despre COVID-19 din nevoia de a înțelege impactul bolii, din nevoia de sens și control, pentru a reduce anxietatea și ca răspuns la gradul ridicat de incertitudine al situației. În plus, persoanele narcisiste (cărora le place să creadă că au acces la informații secrete) și cele care nu au încredere în alți oameni sunt mai vulnerabile în fața acestor teorii.
3. Au efecte semnificative asupra gestionării eficiente a crizei COVID-19
În general, credința în teoriile conspirației afectează negativ încrederea în instituții, în ecosistemul de știri și în sursele de informații oficiale. În România, același studiu Eurocomunicare menționat anterior relevă că pe măsură ce credința în teoriile conspirației crește, încrederea în persoanele și instituțiile implicate în gestionarea crizei COVID-19 scade. Acest mecanism ar putea explica reticența anumitor segmente ale populației de a respecta măsurile de prevenție și limitare a infectării impuse de autorități.
Citește mai mult:
ec.europa.eu – Identifying COVID-19 conspiracy theories
devex.com – Interactive- What COVID-19 conspiracy theories mean for vaccine delivery
romania.europalibera.org – Șase luni de COVID-19 – un munte de minciuni, conspirații și manipulare:
Campaniile Rusiei de dezinformare cu privire la cazul Navalny și la protestele din MinskServiciul European de Acțiune Externă (EEAS) a monitorizat mai multe campanii de dezinformare din partea Rusiei, cu privire la otrăvirea opozantului rus, Alexey Navalny, și la protestele din Belarus. Mesajele erau distribuite pe platforme precum Telegram și în cadrul agențiilor media de stat, RT și Sputnik.
Narațiunile promovate:
- Cele mai multe narațiuni susțineau că Uniunea Europeană și SUA se află în spatele protestelor din Minsk și că acestea le oferă suport financiar participanților la proteste.
- Alte narațiuni legau otrăvirea lui Navalny de intențiile unor state vestice de a opri lucrările la gazoductul Nord Stream 2 care va pompa gaze din Rusia către Germania. Printre titlurile articolelor RT sau Sputnik: „Acuzațiile de otrăvire a lui Navalny reprezintă eforturile Vestului împotriva Rusiei” „Țările din Vest se folosesc de cazul Navalny pentru a opri lucrările la conducta Nord Stream 2 și a-i face rău lui Putin”, „Otrăvirea lui Navalny: campanie de dezinformare masivă împotriva Rusiei”.
- O cercetare realizată de EuvsDisinfo arată că articolele RT Deutsch ocupă a doua poziție în topul celor mai distribuite știri de pe social media.
dw.com – Navalnîi, Belarus și frica de propriul curaj
forbes.com – Russia Accuses U.S. Of Plotting Coup In Belarus
Facebook își va plăti utilizatorii care își vor dezactiva conturile
Facebook își va plăti utilizatorii care nu vor folosi platforma în săptămânile anterioare alegerilor prezidențiale din SUA. În încercarea de a studia impactul social media asupra votului, Facebook se așteaptă să răsplătească între 200.000 și 400.000 utilizatori, cu până la $120 fiecare. Aceasta, alături de decizia interzicerii noilor reclame politice în săptămâna precedentă alegerilor, reprezintă efortul Facebook pentru alegeri transparente și corecte, în contextul tumultului politic actual, relatează chiar Zuckerberg.
Citeste mai mult:
digi24.ro – Dezinformarea pe Facebook și rezultatul alegerilor din 2016
cnbc.com – Lupta Facebook-ului împotriva manipulării alegerilor din 2020
România a pierdut peste 6,5 miliarde euro în 2018, din TVA neîncasat
ec.europa.eu – EU tax policy strategy
startupcafe.ro – Măsurile ANAF de la începutul pandemiei
Economia în timpul pandemiei: România pierde 0,4 miliarde de euro la balanța schimburilor de mărfuri
Exporturile României au scăzut, în primul semestru al anului, cu 16% (la fel ca cele ale Portugaliei). În cadrul Uniunii Europene, suntem depășiți doar de Finlanda (-17%), Franța (-21%) și Luxemburg (-26%).O nuanță importantă ar fi că, deși exporturile Portugaliei au scăzut tot cu 16% față de S1 2019, lusitanii au, totuși, o balanță comercială pozitivă (în timp ce noi am pierdut 0,4 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut, ei au câștigat 4 miliarde).
În ceea ce privește Europa Centrală și de Est, trebuie notat că Slovacia a reușit să echilibreze scăderea exporturilor (-15% față de S1 2019) prin diminuarea importurilor (-17% față de S1 2019) – că Slovenia a reușit să majoreze excedentul comercial cu 1,2 miliarde de euro și că Polonia este țara din UE care a gestionat cel mai bine criza din punct de vedere economic: dacă în S1 2019 balanța exporturi/importuri era pe zero, anul acesta a reușit un excedent de 5,7 miliarde de euro.
Italia, una dintre cele mai afectate țări de pandemia COVID-19, a avut, de asemenea, o evoluție importantă, balanța comercială pe S1 2020 înregistrând un plus de 3 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut.
Sursă
https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2013/december/tradoc_151969.pdf
Citește mai mult:
ec.europa.eu – https://ec.europa.eu/eurostat/cache/infographs/economy/desktop/index.html
Starea Uniunii 2020: despre criza COVID-19, priorități și blocaje
Pe 16 septembrie 2020, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a adresat membrilor Parlamentului European și cetățenilor UE în primul său discurs anual privind Starea Uniunii.După cum era de așteptat, în prima jumătate a discursului accentul a căzut pe provocările imediate asociate pandemiei COVID-19 și pe măsurile de susținere a economiei. Președintele CE are în vedere aplicarea unor reforme financiare de structură, în sensul finalizării uniunii bancare și a piețelor de capital și stabilirea unui cadru pentru salariile minime la nivelul UE, fără a impune un sistem unic în toate statele membre. În plus, este vizată întărirea cooperării în domeniul sănătății publice, prin înființarea unei agenții europene de cercetare biomedicală.
În schimb, a doua jumătate a discursului abordează mai ezitant temele de politică externă și de diplomație, admițând mai mult sau mai puțin direct un blocaj în procesul de transformare a UE într-o uniune geopolitică. Dacă în 2019 Ursula von der Leyen promitea că va conduce o Comisie geopolitică pentru a consolida rolul UE pe scena globală, în Starea Uniunii 2020 ambițiile în acest sens sunt exprimate mai atenuat. UE are în continuare dificultăți în a aborda o poziție unitară în situații delicate, precum cele legate de presiunile Turciei în Marea Mediterană sau contextul politic exploziv din Belarus. Diferențele de viziune și opinie ale statelor membre cu privire la politica externă demonstrează că interesele geopolitice individuale sunt de multe ori divergente, în detrimentul credibilității UE ca actor global.
Citește mai mult:
ec.europa.eu – Discursul privind Starea Uniunii 2020 (textul integral)
mediafax.ro – Unde este România în discursul privind starea UE
Erori logice folosite în comunicarea politică: Falsa echivalență
Falsa echivalență este o eroare logică întâlnită în discursul politic mai ales atunci când este căutată aprobarea publică în lipsa unor argumente serioase. Funcționează într-un mod simplu: cel care o folosește forțează concluzii pe baza unor similarități. Spre exemplu: fostul primar, X, și-a angajat la stat cei 3 frați. Candidatul Y are 5 frați, deci va crește aparatul administrativ al primăriei pentru a le găsi serviciu.Este o eroare logică pentru că numărul de rude nu spune nimic despre intențiile sau despre caracterul candidatului, deci concluzia este trasă pe baza unor false premise.
Se spune că Platon a fost aplaudat pentru definiția pe care a dat-o omului: o viețuitoare bipedă, fără pene. Însă Diogene l-ar fi ridiculizat: un cocoș jumulit este biped, nu are pene, dar în mod cert nu este om. Anecdota este importantă pentru că ne învață cum să ne ferim de falsa echivalență: trebuie mereu să verificăm dacă premisele de la care se pleacă au vreo legătură temeinică (obligatorie și necesară) cu concluzia la care se ajunge.
De ce este una dintre cele mai periculoase erori logice? Pentru că pe ea se sprijină cele mai multe prejudecăți. Spre exemplu: X are obiceiul Y. Z este de aceeași etnie cu X, deci sigur are aceleași obiceiuri.
Citește mai mult:
logicallyfallacious.com – False Equivalence
#NextGenerationEU
#NextGenerationEU – Aceasta este viziunea pentru viitor a Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, exprimată în discursul său privind starea Uniunii, 16 septembrie 2020.Tema revitalizării UE a fost reluată în mod repetat în cadrul discursului:
„Este timpul ca Europa să fie motorul tranziției de la această fragilitate la o nouă vitalitate. […] Aceasta este șansa noastră de a face ca schimbarea să se producă pentru că o făurim noi înșine – nu ca răspuns la un dezastru sau pentru că ceilalți ne-o impun.”
Summitul virtual dedicat celei de a 75-a aniversări a ONU
edition.cnn.com – What to expect at the UN General Assembly in the time of Covid-19
voyeurhouse.tv
handjob
Formatii Nunta Ploiesti