Pe 16 septembrie 2020, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a adresat membrilor Parlamentului European și cetățenilor UE în primul său discurs anual privind Starea Uniunii.După cum era de așteptat, în prima jumătate a discursului accentul a căzut pe provocările imediate asociate pandemiei COVID-19 și pe măsurile de susținere a economiei. Președintele CE are în vedere aplicarea unor reforme financiare de structură, în sensul finalizării uniunii bancare și a piețelor de capital și stabilirea unui cadru pentru salariile minime la nivelul UE, fără a impune un sistem unic în toate statele membre. În plus, este vizată întărirea cooperării în domeniul sănătății publice, prin înființarea unei agenții europene de cercetare biomedicală.
În schimb, a doua jumătate a discursului abordează mai ezitant temele de politică externă și de diplomație, admițând mai mult sau mai puțin direct un blocaj în procesul de transformare a UE într-o uniune geopolitică. Dacă în 2019 Ursula von der Leyen promitea că va conduce o Comisie geopolitică pentru a consolida rolul UE pe scena globală, în Starea Uniunii 2020 ambițiile în acest sens sunt exprimate mai atenuat. UE are în continuare dificultăți în a aborda o poziție unitară în situații delicate, precum cele legate de presiunile Turciei în Marea Mediterană sau contextul politic exploziv din Belarus. Diferențele de viziune și opinie ale statelor membre cu privire la politica externă demonstrează că interesele geopolitice individuale sunt de multe ori divergente, în detrimentul credibilității UE ca actor global.
Citește mai mult:
ec.europa.eu – Discursul privind Starea Uniunii 2020 (textul integral)
mediafax.ro – Unde este România în discursul privind starea UE