Newsletterul ANTI-FAKE (27-31 iulie 2020)

Naţionalismul vaccinului

În primele zile ale pandemiei, unele ţări au interzis la export medicamente sau aparate medicale necesare în lupta împotriva Covid-19. Ulterior, s-a revenit asupra acestei tendințe, dar semnele de întrebare au rămas. Astăzi, populaţia planetei îşi îndreaptă speranţa spre un vaccin. Datele oficiale precizează: în cursă sunt zeci de candidaţi, o parte, cca 20, aflându-se deja în stadiul de testare.

Putem spune de pe acum: ţara care va descoperi, prima, vaccinul va rezerva producţia în primul rând pentru cetățenii săi. Deja, unele ţări cumpără în avans producţia firmelor avansate cu cercetarea.

Foreign Affairs vorbeşte despre tragedia reprezentată de “naţionalismul vaccinului”/ abordarea națională în găsirea și producția unui vaccin. Care sunt țările care pierd? Cele mai puțin afluente. În plus, una este descoperirea vaccinului şi alta producţia sa, care presupune un complex lanţ de aprovizionare, o impresionantă capacitate de producţie. Ce se va întâmpla dacă descoperirea vaccinului va avea loc cvasiconcomitent în mai multe ţări? Atunci, vom trăi cel mai înverşunat război mediatic, menit să releve calităţile vaccinului propriu şi riscurile celui oferit de competitor. Vom cunoaşte, atunci, starea adevărată a planetei! Un dram de înţelepciune ar stimula cooperarea de pe acum, atât în producţie, cât şi în distribuţie. Înţelepciunea, însă, este cea mai deficitară “materie primă” a planetei.

Donald Trump, pus din nou la zid pentru distribuirea de fake news

Reprezentanții rețelelor sociale Facebook și Twitter au luat măsuri împotriva circulației unui video viral în care erau vehiculate informații false despre tratamentul pentru COVID-19. La popularitatea acestui video a contribuit și președintele SUA, care a distribuit mai multe versiuni ale înregistrării pe Twitter.

În ce a constat fake-ul
Website-ul de o reputație îndoielnică Breitbart News a publicat o înregistrare în care un grup de persoane care s-au prezentat drept medici (America’s Frontline Doctors) au făcut afirmații false, nefundamentate, despre tratamentul și măsurile de prevenție COVID-19.

Cum s-a produs viralizarea
Donald Trump a distribuit mesajul către cele 84 milioane de urmăritori pe Twitter. În scurt timp, video-ul a migrat pe Facebook, unde a strâns 600.000 distribuiri și 14 milioane vizualizări, înainte să fie șters definitiv.

De ce a fost acesta un fake convingător?
Caracterul persuasiv al înregistrării a fost determinat de patru elemente.
1. Sursa mesajului beneficiază de o presupusă legitimitate de tip expert. În video apar persoane despre care se sugerează că ar fi medici aflați într-o conferință de presă, iar înregistrarea este publicată pe un website de știri. Ulterior s-a dovedit că, deși una dintre persoanele din înregistrare este într-adevăr medic, această nu prezintă încredere, fiind fondatoarea unui cult religios și promotoare a unor afirmații publice cel puțin îndoielnice.
2. Președintele SUA girează, prin notorietate și funcție, conținutul promovat. Donald Trump a însoțit distribuirea înregistrării de îndemnul de a o ”viziona neapărat”.  Prin acest gest, a legitimat conținutul, deși acesta contrazice flagrant mesajele oficiale emise de specialiștii în sănătate și de reprezentanți ai  administrației prezidențiale.
3. Mesajele din video sunt foarte ușor de acceptat de către public, deoarece dau speranța unei rezolvări ușoare a crizei („există un tratament funcțional”) și înlătură necesitatea de a respecta măsuri neplăcute de prevenție („masca este inutilă”).
4. Distribuirea masivă a înregistrării, facilitată de reacția întârziată a Facebook, a sporit legitimitatea prin popularitate („dacă e un mesaj distribuit de atâția oameni, trebuie că este adevărat”).

Citește mai mult:
Războiul lui Donald Trump cu Twitter este mai vechi: https://www.theverge.com/2020/5/29/21274493/donald-trump-twitter-feud-blocked-message-social-media-executive-order
Cum evaluăm credibilitatea surselor de informații: http://www.convorbirieuropene.ro/infodemie-vremea-coronavirusului-cum-evaluam-credibilitatea-surselor-de-informatii/
Și alte persoane publice au distribuit mesaje ce conțineau informații false cu privire Coronavirus:
https://debunkingdenialism.com/2020/08/01/madonna-spreads-coronavirus-misinformation-on-instagram/

A încercat să își vândă copilul în Italia. De la Il Messagero la ProTV, via Ostia

27 iulie 2020. În Italia, un subiect devine Breaking News în presa locală, apoi națională: un bărbat încerca să-și vândă copilul de 2 ani pe o plajă din Ostia, Roma. Pe 28 iulie știrea apare și în presa scrisă din România. Pe 30 iulie, ProTV preia știrea: Caz șocant în Italia. Un român, acuzat că și-a exploatat copilul în vârstă de 2 ani.

Monitorizarea presei din Italia
Din peste 25 de publicații analizate, doar două titrează că tatăl băiatului, Amedeo, ar fi român. Celelalte fac referire exclusiv la un cetățean de etnie rromă. Cetățean care are când 18 ani, când 23, când 25; uneori 26 de ani. Copilul are, în majoritatea articolelor, 2 ani; în unele 3; în altele 5. Din cele 10 ziare de top din Italia, unul singur a scris despre subiect. Am ascultat și interviul pe care bunica lui Amedeo l-a dat presei italiene, în care insista că Amedeo e nevinovat și că „Allah e sus!”. Din acest amănunt ar trebui să ridicăm cel puțin un semn de întrebare: este România o țară cu o importantă populație musulmană? Sau există, în Balcani, altele – în ordine, Kosovo, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord?

Concluzii
În presa din Italia, tânărul apare doar marginal prezentat ca român. În presa de la noi, mereu. În Italia, pe rețelele sociale este condamnată mai ales fapta. La noi, mai ales etnia. Graba cu care presa din România și-a asumat un subiect fără să cerceteze în profunzime veridicitatea celor prezentate conduce la o singură concluzie: astăzi, celebra se non è vero, è ben trovato (chiar daca nu este adevarat, e bun aflat), ar trebui profund reevaluată. Pentru că între inconsecvențele presei italiene pe acest subiect, rămân totuși 3 constante, toate în agenda guvernului actual: 1) în plină pandemie, Italia are turiști (responsabili), 2) DIICOT-ul italian răspunde aproape instant și, 3) imigranții sunt o problemă.

Citește mai mult:
Cum poți evita dezinformarea în perioada pandemiei:
https://www.politifact.com/article/2020/mar/11/7-ways-avoid-misinformation-during-coronavirus-pan/
Dezinformarea din România și creșterea cazurilor de Covid-19:
https://www.politico.eu/article/as-infections-grow-in-romania-so-does-corona-scepticism/

Guvernul din Australia trimite în judecată Google și audierile BigTech din Congresul SUA

Autoritățile din Australia au acuzat Google că nu a obținut acordul a milioane de consumatori pentru a le colecta datele personale. Astfel, începând cu 2016, utilizatorii nu au fost corect informați despre colectarea datelor prin intermediul conturilor Google și a unor site-uri non-Google, în scopuri de publicitate. De asemenea, giganții Google, Facebook, Amazon și Apple au fost audiați, pe 29 iulie, în Congresul SUA, pe tema încălcării legii antitrust. Companiile au fost acuzate de furt de conținut, practici anti-concurențiale sau abuz de putere și sunt în așteptarea raportului de investigație a Comisiei.

Citește mai mult:
Momente-cheie ale audierilor Big Tech: https://www.bbc.com/news/technology-53592751
Trump declară că va interzice TikTok în SUA: https://www.reuters.com/article/us-usa-tiktok-trump-exclusive/exclusive-trump-to-give-tiktoks-chinese-owner-45-days-to-agree-sale-sources-idUSKBN24Y0UD

București, în topul orașelor inteligente ale viitorului

București ocupă locul 7 într-un top internațional al orașelor viitorului cu potențial mare de dezvoltare în domeniul IT, investiții în inovare și lansarea de proiecte start-up. Clasamentul realizat de Financial Times a colectat datele a 76 de orașe, în baza categoriilor: potențial economic, inovare și atractivitate, investiții străine, mediul de dezvoltare pentru start-up și eficiența costurilor. Pe primele locuri s-au clasat orașele Londra, Paris și Dublin.

Citește mai mult:
Inovațiile tehnologice care vor schimba în curând „orașele inteligente”: https://www.forbes.com/sites/forbestechcouncil/2020/07/31/14-smart-city-tech-features-that-will-soon-change-urban-centers/#754e31d5c2dd
Cum a influențat pandemia Covid-19 ecosistemul de start-up din România?
https://www.economica.net/cum-a-influentat-pandemia-de-covid-19-ecosistemul-de-startup-uri-cele-mai-afectate-domenii_186800.html

Scenarii pentru începerea anului școlar în România

Facebook a dat în judecată Comisia Europeană

Doomscrolling: toate relele lumii, adunate în newsfeed-ul tău

#killrivals

”Your company uses data to spy on competitors and to copy, acquire, and #kill rivals.”  („Compania dumneavoastră folosește datele colectate pentru a-și spiona competitorii și pentru a copia, a cumpăra și a elimina rivalii”)
(Pramila Jayapal, membră în Congresul SUA, într-o adresare către Mark Zuckerberg în timpul audierilor BigTech)

Dezbaterile privind amânarea alegerilor prezidențiale din SUA